Asociaţia vânătorilor propune fermierilor să crească cerbi lopătari - arhiva iunie 2006

Asociaţia vânătorilor sportivi din judeţul Covasna le propune crescătorilor de animale să se reprofileze pe cerbi lopătari.
Preşedintele Asociaţiei, Laszlo Bela a declarat pentru Rompres că încearcă de mai multă vreme să-i convingă pe fermierii din judeţ să renunţe la creşterea animalelor tradiţionale în zonă, adică a oilor şi caprelor, şi să se reorienteze spre cerbii lopătari, care le-ar aduce câştiguri mai mari.
Laszlo Bela a declarat că un astfel de experiment a fost făcut cu succes în urmă cu câţiva ani în Australia şi Noua Zeelandă, iar fermierii au câştigat de 15 ori mai mult decât dacă s-ar fi îndeletnicit în continuare cu ovinele.
Cerbii lopătari ar putea fi crescuţi într-un fel de rezervaţii amenajate pe teritoriile pădurilor private, iar ulterior „exportaţi” în diferite zone din ţară şi străinătate unde se doreşte popularea cu exemplare viguroase şi valoroase. Ideea unor rezervaţii private pentru creşterea animalelor sălbatice nu este nouă în judeţul Covasna, unde, în urmă cu câteva luni, un întreprinzător particular a cerut autorităţilor locale avizele necesare pentru înfiinţarea unui centru de cercetare şi valorificare a mistreţilor.
Acest centru ar urma să fie amenajat pe o suprafaţă de aproape 300 de hectare în zona Mereni-Târgu Secuiesc şi se va ocupa de creşterea mistreţilor în condiţii naturale. Iniţial conducerea Agenţiei de protecţie a mediului Covasna s-a opus acestui proiect înţelegând că se intenţionează amenajarea unui ţarc de vânătoare, adică a unui spaţiu îngrădit în care animalele, fără nici o posibilitate de scăpare, să fie măcelărite de pseudovânătorii care doresc să-şi potolească setea de sânge. Patronul firmei a dat însă asigurări că nu va fi vorba despre aşa ceva, ci de un centru de dezvoltare durabilă a vânatului, care va exporta mistreţi spre Europa unde aceste exemplare sunt pe cale de dispariţie.
În judeţul Covasna, în schimb, porcii mistreţi s-au înmulţit peste măsură în ultimii ani, găsind un habitat favorabil. Sunt atât de mulţi încât mâncarea din păduri nu le mai ajunge şi au început să dea “iama “ în culturile agricole, spre disperarea proprietarilor. Oana Malina Negrea - Rompres