UDMR este interesată ca elevii maghiari să înveţe cât mai bine limba română - arhiva iunie 2006

Liderul UDMR Marko Bela, care a efectuat luni o scurtă vizită în judeţul Covasna, s-a arătat nemulţumit de calitatea predării limbii române la clasele maghiare.
Acesta a declarat că la sfârşitul săptămânii va avea loc la Cluj o reuniune cu caracter pedagogic ce va avea ca temă îmbunătăţirea sistemului de predare a limbii române la clasele aparţinând minorităţilor naţionale.
“Avem interesul să se predea cât mai bine şi elevii să înveţe limba română”, a declarat Marko Bela.
În ultimul an tot mai multe voci din rândul comunităţii maghiare au criticat metoda de predare a limbii române la clasele aparţinând minorităţilor naţionale şi au lansat ideea că aceasta ar trebui învăţată asemenea limbilor străine.
Despre necesitatea schimbării sistemului de predare-învăţare a limbii române a vorbit în repetate rânduri şi conducerea Inspectoratului şcolar judeţean Covasna, care a arătat că elevii aparţinând minorităţilor naţionale ar trebui să asimileze cuvinte “vii”, pe care să le folosească în viaţa de zi cu zi şi nu arhaisme şi regionalisme care sunt grele şi pentru români Ideea schimbării a găsit sprijin şi din partea Asociaţiei “Pentru comunitate” din Sfântu Gheorghe, o organizaţie nonguvernamentală înfiinţată de un grup de tineri de naţionalitate română, care sunt de acord că sistemul actual de predare a limbii române este ineficient.
Preşedintele asociaţiei, Dan Manolăchescu susţine că mulţi elevi de etnie maghiară au medii bune la limba română pentru că tocesc lecţiile, dar nu pot purta o conversaţie în limba oficială a statului.
“Dacă vrem ca limba română să fie cunoscută la nivel elementar până în ultimul sat din judeţul Covasna şi să nu ne trezim peste câţiva ani că în zonă nu se mai cunoaşte limba oficială atunci e necesar ca elevii să asimileze fondul lexical principal după aceeaşi metodă după care învăţăm o limbă de circulaţie internaţională”, a declarat Dan Manolăchescu.
În multe localităţi din judeţul Covasna locuite preonderent de maghiari, îndeosebi din mediul rural, limba oficială a statului riscă să devină o necunoscută. După 1990 când şcolile au fost separate pe criterii etnice, elevii români şi maghiari au avut contacte reduse, prin urmare şi puţine ocazii de a conversa şi de a-şi dezvola vocabularul. Dovada că foarte mulţi elevi maghiari nu cunosc limba română o reprezintă procentul de promovabilitate la examenele de maturitate, unde se pică pe capete. Oana Mălina Negrea - Rompres