Dascălii români din judeţul Covasna, revoltaţi de discursul jignitor la adresa limbii române susţinut de un cadru universitar - arhiva 2006

Dascălii români din judeţul Covasna sunt revoltaţi de discursul jignitor la adresa limbii române susţinut de un cadru universitar cu prilejul unui simpozion organizat sub egida Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Printre invitaţii simpozionului ce a avut ca temă „Predarea limbii şi literaturii române la standarde europene de calitate”, desfăşurat recent în judeţul Covasna, s-a numărat şi prof. univ .dr. Balazs Lajos, de la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, care vorbind despre limba română a folosit cuvinte considerate jignitoare de majoritatea cadrelor didactice prezente la reuniune.
Conducerea Asociaţiei pedagogilor români din judeţul Covasna consideră inadmisibil ca în faţa a zeci de dascăli din întreaga ţară şi a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării să se facă afirmaţii de genul „elevilor maghiari le e scârbă de limba română” şi a anunţat că va formula zilele următoare un protest oficial faţă de poziţia exprimată de profesorul Balazs Lajos.
Pedagogii români din judeţul Covasna sunt nemulţumiţi, de asemenea, că o acţiune metodică ce a avut ca scop găsirea unor metode alternative de predare a limbii române la clasele minorităţilor naţionale a fost denaturată şi folosită pentru denigrarea limbii oficiale a statutului.
În cadrul simpozionului s-a discutat şi despre eficienţa manualelor şcolare de limba şi literatura română pentru minorităţile naţionale, iar una din concluzii a fost că acestea ar trebui modificate astfel încât să permită formarea abilităţilor de comunicare a elevilor a căror limbă maternă nu este româna.
În ultimii ani, tot mai multe voci din rândul comunităţii maghiare susţin necesitatea ca elevii aparţinând minorităţilor naţionale să înveţe limba oficială a statului după metodele de predare a limbilor străine.
Această idee este susţinută şi de conducerea Inspectoratului şcolar judeţean Covasna, care a arătat că elevii aparţinând minorităţilor naţionale ar trebui să asimileze cuvinte “vii”, pe care să le folosească în viaţa de zi cu zi şi nu arhaisme şi regionalisme care sunt grele şi pentru români. Oana Malina Negrea - mai 2006