Consiliul Naţional Secuiesc compromite ideea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, consideră liderul UDMR Marko Bela - arhiva iunie 2006

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) compromite ideea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, consideră preşedintele UDMR Marko Bela.
Acesta a declarat luni, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Sfântu Gheorghe, că liderii CNS folosesc ideea autonomiei drept un „instrument politic”, iar din acest motiv riscă să o compromită.
Concret, Marko Bela s-a referit la adunarea populară desfăşurată duminică la Ditrău, în judeţul Harghita, unde CNS a exprimat public, pentru a doua oară în acest an, dorinţa secuilor şi a comunităţii maghiare din Transilvania de a trăi într-o regiune autonomă şi a se autoguverna. CNS au anunţat că în toamnă va organiza o nouă manifestaţie de acest gen, lucru care l-a determinat pe liderul UDMR să afirme că „s-a adeverit faptul că de acum înainte CNS va proclama periodic autonomia, organizând trimestrial adunări populare”.
Marko Bela a ţinut să sublinieze că şi UDMR militează pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, adică a judeţelor transilvănene locuite preponderent de maghiari, dar nu prin adunări populare care nu au nici o finalitate, ci prin negocieri politice şi parlamentare.
Adunarea Naţională a Secuilor, desfăşurată duminică în localitatea harghiteană Ditrău, a adoptat o rezoluţie prin care se cere autorităţilor centrale recunoaşterea autonomiei aşa-zisului Ţinut Secuiesc, compus din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş.
În document se solicită începerea tratativelor cu preşedintele României, cu Guvernul şi cu Parlamentul şi se avansează ziua de 30 septembrie drept dată limită pentru semnarea Tratatului de înfiinţare a Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă administrativă.
În rezoluţie se mai arată că dacă tratatul de înfiinţare a Ţinutului Secuiesc nu va fi semnat, Consiliul Naţional Secuiesc va convoca, în toamna acestui an, o nouă adunare a secuilor pentru stabilirea măsurilor de exercitare a dreptului la autodeterminare a poporului secuiesc.
De asemenea, se va cere marilor puteri semnatare ale Tratatului de la Trianon refacerea drepturilor colective ale maghiarilor din Transilvania şi se vor face demersuri pe lângă ONU şi Uniunea Europeană pentru garantarea, printr-un tratat internaţional, a statutului de autonomie a Ţinutului Secuiesc.
La manifestarea de la Ditrău au luat parte aproximativ 2.000 de persoane, în condiţiile în care organizatorii au anunţat participarea a 10.000 de oameni. Oana Mălina Negrea - Rompres