Zeci de dascăli demisionează pentru a pleca la lucru în străinătate - Arhiva 2006

Zeci de cadre didactice din judeţul Covasna au demisionat din învăţământ pentru a pleca la lucru în străinătate.
Şefa Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna, Keresztely Irma a declarat că în ultima lună a primit zilnic 2-3 cereri din partea unor profesori tineri care au solicitat desfacerea contractului de muncă.
În scris, majoritatea au precizat că la baza deciziei luate stau „motive personale”, dar, din discuţiile purtate cu conducerea Inspectoratului Şcolar a reieşit că vor să plece la muncă în străinătate pentru a câştiga bani mai mulţi, chiar dacă acest lucru înseamnă că vor trebui să renunţe la profesie.
”Până în prezent am primit aproape 40 de cereri de desfacere a contractului de muncă”, a declarat Keresztely Irma, care a mai adăugat că exodul cadrelor didactice nu va destabiliza învăţământul covăsnean, deoarece sunt foarte multe persoane interesate să ocupe locurile de muncă vacante.
Nu numai învăţământul se confruntă cu migraţia forţei de muncă, ci şi sistemul sanitar.
Liderul sindicatului Sanitas Covasna, Joos Ştefan a declarat că necesarul de personal sanitar este asigurat la nivel de judeţ doar în proporţie de 75% faţă de normative, iar cel mai mare deficit se înregistrează la Spitalele din Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc, precum şi la Spitalul de cardiologie din staţiunea Covasna. Joos Ştefan spune că mulţi medici, dar mai ales asistente medicale, au plecat în ultimele luni la lucru în străinătate, în Ungaria, Italia sau Anglia, unde primesc salarii de zece ori mai mari decât în ţară. Judeţul Covasna se confruntă cu o criză acută de personal calificat şi în domeniul industriei textile, construcţiilor şi prelucrării lemnului.
Pentru a-şi fideliza angajaţii, o parte dintre patronii celor 13 fabrici de confecţii existente în judeţ au început să le ofere unele facilităţi, cum ar fi transport gratuit la domiciliu, asigurare medicală sau o masă caldă pe zi, dar alţii au înlocuit forţa de muncă umană cu roboţi.
Conducerea Fabricii “Textila Oltul” din Sfântu Gheorghe a achiziţionat la începutul acestui an cinci roboţi din străinătate care lucrează cât 50 de femei. Investiţia firmei s-a ridicat la 250.000 de euro şi a fost făcută după nemumărate încercări eşuate de a angaja 100 de muncitoare. Oana Malina Negrea - ROMPRES mai 2006

Covăsnenii vor să convingă lumea că în judeţul lor se găteşte şi se mănâncă cel mai bine - Arhiva 2006

Covăsnenii vor să convingă lumea că în judeţul lor se găteşte şi se mănâncă cel mai bine, de aceea vor organiza anual 15 festivaluri gastronomice.
Primul, intitulat „Parada cârnaţilor”, la avea loc luna aceasta, pe 19 mai, şi va reuni cei mai pricepuţi măcelari din ţară şi străinătate, care vor prepara în total aproape un kilometru de cârnaţi.
Vicepreşedintele Consiliului judeţean Covasna, Vajda Lajos a declarat pentru Rompres că în acest an se vor desfăşura în diferite localităţi din judeţ 15 festivaluri gastronomice, ce au ca scop declarat prezentarea tradiţiilor şi ospitalităţii localnicilor.
Printre acestea se numără festivalul cartofului, ciolanului afumat, festivalul pălincii, al păstrăvului, papricaşului şi gulaşului. Bucătarii din judeţul Covasna nu sunt poate cei mai pricepuţi, dar cu siguranţă se numără printre cei care prepară bucate pantagruelice, demne de Cartea Recordurilor.
Anul trecut, în localitatea Turia din judeţul Covasna a fost preparat din mămăligă şi brânză un bulz în lungime de 60 de metri. Pentru prepararea bulzului cei 60 de bucătari au folosit 80 de kilograme de brânză de oaie şi 100 de kilograme de făină de mălai.
Covăsnenii s-au făcut remarcaţi şi datorită tocăniţei uriaşe din ciuperci de pădure, preparată tot anul trecut la Comandău de bucătarul amator Nagy Laszlo din Sfântu Gheorghe, care a folosit 400 de kilograme de gălbiori.
În ultimii ani, Nagy Laszlo a mai preparat şi alte bucate pantagruelice, printre care se numără o ciorbă de păstrăv de 1100 de litri, un uriaş papricaş de pui şi un gulaş de fasole de 500 de litri. „Năravul” covăsnenilor de a amesteca în cratiţe mari vine, spun unii, de la legumele uriaşe care cresc în grădinile de zarzavat din zonă.
Printre cele recoltate anul trecut s-a numărat o floarea soarelui de 4,9 kilograme şi un diametru de 54 de centimetri, un morcov de 700 de grame, un cartof de peste un kilogram, o ceapă de 250 de grame şi o gulie de 4,6 kilograme.
Demne de remarcat sunt şi o sfeclă de zahăr de 5,5 kilograme, o vânătă cu o lungime de peste 30 de centimetri, un castravete de 1,2 kilograme şi un dovleac de peste 16 kilograme şi jumătate care au putut fi văzute în cadrul unei expoziţii ce a avut loc toamna trecută în staţiunea Covasna. Oana Malina Negrea - mai 2006 ROMPRES

Slujbe ecumenice pentru înfiinţarea Universităţii Bolyai din Cluj Napoca - arhiva 2006

Câţiva zeci de tineri maghiari din judeţul Covasna vor participa marţi la o slujbă ecumenică pentru reînfiinţarea Universităţii Bolyai cu predare în limba maghiară. Slujba va avea loc de la ora 18, la Biserica reformată Cetate din municipiul Sfântu Gheorghe, în paralel cu altele oficiate în mai multe localităţi din Transilvania, a declarat pentru Rompres preotul reformat Dezso Andras.
Iniţiativa organizării unor seri de rugăciune pentru reînfiinţarea Universităţii Bolyai din Cluj Napoca aparţine Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania şi Consiliului Tinerilor Maghiari şi se desfăşoară sub patronajul bisericilor istorice maghiare din Ardeal.
În octombrie anul trecut reprezentanţii mai multor asociaţii ale tinerilor maghiari au organizat demonstraţii în mai multe localităţi transilvănene pentru înfiinţarea unei universităţi independente cu predare în limba lor maternă.
La Sfântu Gheorghe, aproximativ 200 de tineri maghiari şi-au manifestat susţinerea în cadrul unei manifestaţii publice care a avut loc în faţa Prefecturii. Aceştia au făcut ulterior o deplasare în Cartierul Simeria, unde se preconizează înfiinţarea unui campus universitar, şi şi-au exprimat public dorinţa de a studia în limba maghiară la toate nivele de învăţământ.
Ideea separării pe criterii etnice a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj–Napoca, vehiculată în ultimii ani, a atras numeroase proteste, inclusiv din partea cadrelor didactice ale acestei prestigioase instituţii de învăţământ.
Reprezentanţii Universităţii au arătat în repetate rânduri că în nici o ţară europeană facultăţile nu sunt separate pe limbi şi pe criterii etnice, iar această segregare va duce la alterarea climatului academic.
Subprefectul judeţului Covasna, Ioan Ursache a declarat pentru Rompres că este categoric împotriva segregării învăţământului pe criterii etnice şi a concluzionat că pe vremea când existau şcoli mixte în judeţul Covasna, copiii de etnie maghiară vorbeau mai bine româneşte, românii prindeau mai uşor limba maghiară, iar ceea ce este cel mai important, crescând împreună legau prietenii. Oana Malina Negrea - ROMPRES mai 2006

Un trubadur din judeţul Covasna, atestat ca muzicant „de stradă” la Veneţia - arhiva 2006

Un trubadur din judeţul Covasna, Ferenc Janos, are oficial dreptul de a cânta pe străzile şi... canalele veneţiene.
Acesta a obţinut din partea autorităţilor italiene un atestat de liberă practică pentru a exercita meseria de muzicant de stradă. Ferenc Janos nu este un trubadur obişnuit - el cântă la mai multe instrumente deodată şi nu la orice fel de instrumente, ci unele tradiţionale ori neconvenţionale confecţionate de el din diverse materiale, cum ar fi lemn, bostan, piele şi pietricele.
În această vară, turiştii din Veneţia îl vor putea auzi pe Ferenc Janos cântând la ţiteră, buhai şi la zornăitoare.
Acesta susţine că şi autorităţile române ar trebui să elibereze astfel de autorizaţii pentru artiştii care vor să promoveze cultura autentică, ieşind cu ea pe străzi în întâmpinarea oamenilor.
Oana Malina Negrea - ROMPRES mai 2006

În judeţul Covasna a fost inaugurată cea de-a 13-a fabrică de confecţii - arhiva 2006

În localitatea Baraolt a fost inaugurată vineri o nouă fabrică de confecţii , ce-a de-a 13 de profil din judeţul Covasna. Investiţia se cifrează la 1,2 milioane de euro şi a fost realizată de grupul german Bock & Partners, al cărui acţionar majoritar este Dietrich Bock.
Noua unitate industrială ridicată în fostul oraş minier Baraolt este profilată pe producţia de sacouri pentru bărbaţi. Dietrich Bock mai deţine încă trei fabrici de pantaloni în judeţul Covasna, în care lucrează circa 1700 de salariaţi şi în care a investit 20 milioane de euro.
Judeţul Covasna şi-a dobândit în ultimii 10 ani renumele de «Valea Pantalonilor», după ce în jurul municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc au apărut, pe rând, 12 fabrici de pantaloni, majoritatea cu capital străin.
În judeţul Covasna se produc anual peste 5 milioane de perechi de pantaloni care pleacă aproape în exclusivitate la export.
Aşa se face că pantaloni purtând renumite mărci, cum ar fi Boss, Mayer, Alberto, Sansiro, Brax produşi în Covasna, ajung să fie vânduţi pe pieţe din întreaga lume la preţuri chiar şi de zece ori mai mare decât în România. Majoritatea acestor fabrici îşi desfăşoară activitatea în sistem lohn, iar dezvoltarea industriei textile în acest sistem are ca premisă existenţa forţei de muncă ieftine şi calificate, investitorii fiind interesaţi să producă pantaloni de calitate la costuri foarte mici.
Preşedintele Camerei de comerţ şi industrie Covasna, Herman Rosner , cel acre a alansat sintagma “Valea pantaloniloR”, a declarat că afacerile Grupului Bock & Partners se încriu în mod indiscutabil în categoria poveştilor de succes. Cifra de afaceri a grupului va ajunge în acest an la 25 de milioane de euro şi urmează să crească în următorii doi ani la 40-45 milioane euro, susţine Herman Rosner.
Acesta a mai declarat că investiţiile pe care germanii le fac în judeţul Covasna infirmă zvonurile conform cărora după integrarea României în Uniunea Europeană aceştia îşi vor “împacheta” fabricile şi se vor muta dincolo de graniţa de Est unde forţa de muncă este mai ieftină.
Preşedintele Camerei consideră că seriozitatea şi corectitudinea ardelenilor, precum şi forţa de muncă bine pregătită în domeniul confecţiilor textile au contribuit în mod esenţial la dezvoltarea acestei afaceri în judeţul Covasna. Oana Malina Negrea - ROMPRES mai 2006

În premieră mondială, unei berze din judeţul Covasna i se va monta un cioc artificial - arhiva 2006

În premieră mondială, unei berze rănite din judeţul Covasna i se va monta un cioc artificial.
Operaţia va avea loc săptămâna aceasta şi va fi efectuată de un medic veterinar şi un stomatolog din municipiul Sfântu Gheorghe, a declarat pentru Rompres preşedintele Asociaţiei de protecţie a păsărilor “Rara Avis”, Kelemen Laszlo.
Pliscul, care e rupt de la jumătate, va fi refăcut din plastic, iar specialiştii speră ca această proteză să-i redea păsării independenţa de altădată. De aproape o lună, de când s-a produs accidentul, barza este hrănită cu seminţe de un gospodar din localitatea Ozun, care a îngrijit-o întreaga iarnă.
Kelemen Laszlo este, însă, de părere că pasărea a fost rănită intenţionat de persoane rău-voitoare.
Conform teoriei acestuia, dacă ar fi suferit un accident ciocul ar fi fost rupt de sus în jos şi nu invers.
“Suspect este şi faptul că s-au rupt ambele părţi ale pliscului, în mod simetric, până la nas”, spune Kelemen Laszlo.
Autorităţile locale au pus la bătaie o recompensă în bani pentru prinderea rău-făcătorului, dar până acum nu a apărut nici un indiciu, astfel încât se vehiculează şi ideea că barza ar fi putut cădea victimă vreunui animal sălbatic.
Barza albă din Ozun, botezată Uzunka după numele localităţii, nu este una oarecare. Ea este una din cele trei berze monitorizate prin satelit de Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii din Târgu Mureş, care le-a instalat anul trecut emiţătoare cu scopul de a afla traseul pe care îl vor parcurge spre ţările calde. Doar una dintre ele a ajuns în Tanzania, pentru că "Uzonka” a rămas în ţară, iar cealaltă, probabil, a murit. Barza albă este o specie pe care de dispariţie şi este ocrotită de lege. Conform estimărilor specialiştilor în judeţul Covasna există circa 120 de familii de berze, deci cel mult 300 de exemplare. Oana Malina Negrea - ROMPRES mai 2006

UCM solicită sprijinul CNCD pentru schimbarea metodelor de predare a limbii române - arhiva 2006

Uniunea Civică Maghiară mizează pe sprijinul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru schimbarea metodelor de predare a limbii române la clasele aparţinând minorităţilor naţionale.
Preşedintele Uniunii Civice Maghiare Sfântu Gheorghe, Gazda Zoltan s-a arătat îngrijorat de rezultatele slabe obţinute de elevii maghiari la simularea examenului de Limba şi literatura română pentru bacalaureat şi consideră inacceptabil şi alarmant ca o treime dintre elevii care s-au prezentat la această probă să nu obţină notă de trecere.
Liderul Uniunii pune acest lucru pe seama metodelor ineficiente de predare a acestei materii la clasele aparţinând minorităţilor naţionale.
Gazda Zoltan consideră că elevii maghiari sunt dezavantajaţi deoarece sunt evaluaţi după aceleaşi baremuri ca şi vorbitorii nativi de limbă română, iar acest fapt constituie, în opinia sa, o discriminare, întrucât o limbă străină nu poate fi însuşită şi pretinsă la nivel de limbă maternă.
Conducerea Uniunii Civice Sfântu Gheorghe le-a cerut părinţii elevilor să se adreseze Consiliului Naţional pentru combaterea discriminării pentru a cere stabilirea unui program special de studiu a limbii române la şcolile cu predare în limba maghiară şi baremuri diferite de evaluare la testele naţionale şi bacalaureat. Mai precis, Uniunea Civică Maghiară propune ca elevii aparţinând minorităţilor naţionale să înveţe limba oficială a statului după metodele de predare a limbilor străine. Ideea schimbării a găsit sprijin din partea Asociaţiei “Pentru comunitate” din Sfântu Gheorghe, o organizaţie nonguvernamentală înfiinţată de un grup de tineri de naţionalitate română.
Preşedintele asociaţiei, Dan Manolăchescu susţine că mulţi elevi de etnie maghiară au medii bune la limba română pentru că tocesc lecţiile, dar nu pot purta o conversaţie în limba oficială a statului.
Despre necesitatea schimbării sistemului de predare-învăţare a limbii române a vorbit în repetate rânduri şi conducerea Inspectoratului şcolar judeţean Covasna, care a arătat că elevii aparţinând minorităţilor naţionale ar trebui să asimileze cuvinte “vii”, pe care să le folosească în viaţa de zi cu zi şi nu arhaisme şi regionalisme care sunt grele şi pentru români. Oana Malina Negrea - ROMPRES 2006

Deputatul PD Covasna Petre Străchinaru a votat împotriva Ordonanţei Gojdu - arhiva 2006

Deputatul PD Covasna Petre Străchinaru recunoaşte că a votat împotriva Ordonanţei Gojdu.
Parlamentarul covăsnean a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o la Sfântu Gheorghe, că s-a numărat printre cei şase deputaţi democraţi care s-au împotrivit Ordonanţei de Guvern privind ratificarea acordului româno-ungar pentru înfiinţarea Fundaţiei publice Gojdu.
Petre Străchinaru a declarat că deşi în Alianţă se hotărâse să se voteze în favoarea actului normativ, a ales să voteze aşa cum i-a dictat conştiinţa.
Plenul Camerei Deputaţilor a respins joi cu numai un vot diferenţă această ordonanţă de urgenţă, iar Petre Străchinaru nu crede că a avut votul decisiv.
Acesta consideră firesc ca Fundaţia Gojdu din Sibiu, moştenitoarea de drept a averii omului politic Emanuil Gojdu, să fie lăsată să-şi poată recupera bunurile lăsate de acesta prin testament.
Votul dat de deputatul Petre Străchinaru în Parlament exprimă poziţia societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, care a cerut în nemumărate rânduri Guvernului României să reanalizeze, în spiritul testamentului lui Emanuil Gojdu, acordul bilateral convenit anul trecut cu Guvernul maghiar, prin care s-a hotărât ca la Budapesta să se înfiinţeze o fundaţie mixtă româno-maghiară pentru sprijinirea unor proiecte comune şi acordarea de burse tinerilor din cele două ţări. Fostul avocat şi om politic român Emanuil Gojdu (1802-1870) a decis, printr-un testament redactat în 1869, ca averea sa să fie folosită pentru acordarea de burse de studii tinerilor români care ţin de „legea răsăriteană ortodoxă”, deci să revină comunităţii româneşti din Ungaria şi Transilvania şi să fie administrată de o fundaţie formată din reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal şi Ungaria. Averea Gojdu însumează şapte clădiri în plin centrul Budapestei, plus sume considerabile de bani, în echivalentul a circa 3 miliarde de euro.
Fundaţia a funcţionat în perioada 1870-1952 şi a acordat peste 5.600 de burse unor elevi şi studenţi români.
Ordonanţa de guvern respinsă joi de Camera deputaţilor urmează să ajungă la Senat, iar dacă va fi respinsă atunci Ministerul Afacerilor Externe va trebui să anuleze acordul semnat în acest sens cu Ungaria.
Oana Mălina Negrea - ROMPRES martie 2006

Protopopiatul Ortodox Român a dat în judecată Guvernul României - arhiva 2006

Protopopiatul Ortodox Român din Sfântu Gheorghe a dat în judecată Guvernul României pe motiv că i-a “expropriat” un imobil din judeţul Covasna. Protopopul ortodox Florin Tohăneanu acuză Guvernul că, printr-o hotărâre adoptată la finele anului trecut, a atribuit în mod ilegal Consiliului Judeţean Covasna clădirea fostului sediu al Băncii Naţionale Române din municipiul Sfântu Gheorghe.
Imobilul în cauză fusese dat în administrare Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în decembrie 2004, printr-o hotărâre a Guvernului Năstase, publicată în Monitorul Oficial şi confirmată o lună mai târziu de Guvernul Tăriceanu, prin respingerea contestaţiei formulate de Consiliul Judeţean Covasna, care dorea trecerea clădirii în proprietatea sa.
Protopopul Florin Tohănean afirmă că deşi imobilul fusese întabulat în Cartea funciară de Biserica Ortodoxă Română, UDMR a reuşit prin jocuri de culise să influenţeze anumiţi membri ai Guvernului să abroge prima hotârâre şi să emită alta în favoarea Consiliului Judeţean Covasna. În opinia sa această “manevră de culise” reprezintă “un act de expropriere, primul de acest fel pe care un Guvern al României îl exercită asupra Bisericii Ortodoxe din judeţul Covasna”.
Reprezentanţii Bisericii susţin că nici un guvern nu poate anula dreptul de întabulare, acest lucru fiind de competenţa instanţelor de judecată. “Justiţia va spune a cui e clădirea”, a declarat preotul ortodox, care a mai adăugat că este posibil să dea judecată şi Consiliul judeţean Covasna pentru tulburare de posesie. Conducerea Consiliului judeţean Covasna a semnat la finele anului trecut protocolul de predare–primire a clădirii aflate pe strada Kossuth Lajos din Sfântu Gheorghe, unde doreşte să amenajeze un muzeu de artă contemporană, sediul noii Agenţii de dezvoltare rurală şi pescuit şi, după unele versiuni neoficiale, şi o filială a Centrului cultural al Republicii Ungaria de la Bucureşti. Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Cursuri de învăţare limbii maghiare pentru români - arhiva 2006

Cursurile pentru învăţarea limbilor română şi maghiară, iniţiate de o organizaţie nonguvernamentală din municipiul Sfântu Gheorghe, se bucură de succes. La cursul de învăţare a limbii maghiare, organizat de Fundaţia Konczei Laszlo, s-au înscris aproape 70 de persoane, printre care şi şeful Societăţii de drumuri naţionale Covasna, Sorin Stoican şi şeful Gării CFR Sfântu Gheorghe, Octavian Popovici.
La cel de limba română s-au înscris circa 40 de cursanţi, dintre care trei cetăţeni din Ungaria, stabiliţi temporar în judeţul Covasna, care nu ştiu nici o boabă româneşte.
Majoritatea au declarat că au decis să urmeze aceste cursuri din motive personale ori profesionale.
Unii au parteneri români sau maghiari, alţii vor să plece la lucru în Ungaria, dar cei mai mulţi au recunoscut că trebuie să stăpânească ambele limbi dacă vor să-şi găsească un loc de muncă ori dacă doresc să le păstreze pe cele actuale.
Lecţiile se vor desfăşura pe parcurul a patru luni, timp de trei zile pe sătămână şi se vor axa în principal pe comunicare în situaţii cotidiene.
Cei care vor lipsi la mai mult de 20 % din cursuri nu vor fi lăsaţi să intre în examenul de atestare.
În ultima lună s-au făcut auzite tot mai multe voci din rândul UDMR care susţin necesitatea ca românii din Secuime să cunoască limba maghiară.
Însuşi preşedintele UDMR, Marko Bela a declarat recent că toţi funcţionarii publici din “Ţinutul Secuiesc” vor trebui să cunoască limba maghiară pentru că mânâncă „pâine secuiască”.
Deşi cuvintele rostite de liderul UDMR au stârnit consternare în rândul românilor din judeţul Covasna, inclusiv a liderilor PD care le-au catalogat drept “o mare neruşinare”, tot mai mulţi se gândesc că ar trebui să încerce să înveţe limba maghiară, în ciuda faptului că e o limbă foarte grea.
Pe de altă parte şi maghiarii se plâng că nu pot învăţa uşor limba română. Majoritatea consideră că sistemul de predare a limbii române la clasele minorităţilor naţionale este ineficient, iar părerea este împărtăşită şi de conducerea Inspectoratului şcolar judeţean.
Şefa acestei instituţii, Keresztely Irma susţine necesitatea ca elevii aparţinând minorităţilor naţionale să înveţe limba română după metodica predării limbilor străine, care se axează pe însuşirea fondului lexical principal şi nu pe arhaisme şi regionalisme inutile în viaţa de zi cu zi. Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Un tânăr din Sfântu Gheorghe, care a confundat două uşi, este acuzat de violare de domiciliu - arhiva 2006

Un tânăr din municipiul Sfântu Gheorghe, care a confundat două uşi, este acuzat de distrugere de bunuri şi violare de domiciliu.
Csiser Gabor, în vârstă de 20 de ani, a avut într-o dimineaţă surpriza să constate că se află într-o casă străină, înconjurat de câţiva poliţişti care se străduiau din răsputeri să-l trezească din somn.
Acesta plecase în miez de noapte de la o petrecere unde băuse peste măsură, dar în loc să nimerească în locuinţa prietenei sale a greşit scara şi a spart uşa altei familii, care era plecată de mai mult timp din localitate.
Tânărul s-a culcat liniştit în patul pe care îl credea a fi al iubitei sale, dar între timp vecinii au alertat poliţia, crezând că este vorba despre un jaf.
Trezit la realitate de oamenii legii, Csiser Gabor a declarat că nu a avut nici o clipă impresia să ar fi nimerit la o altă uşă decât cea pe care o căuta şi le-a dat asigurări că nici prin cap nu i-a trecut să prade casa în care s-a odihnit.
Deşi poliţiştii l-au crezut pe cuvânt, acesta va trebui să dea socolteală în faţa legii pentru violare de domiciliu şi distrugere de bunuri, respectiv a uşii de acces în apartament.Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Petre Străchinaru: Discursul vicepremierului Marko Bela este de prost augur pentru convieţuirea interetnică - arhiva 2006

Deputatul PD Covasna, Petre Străchinaru consideră că discursul rostit de vicepremierul Marko Bela la Târgu Secuiesc, cu prilejul Zilei maghiarilor de pretutindeni, a fost „incitant şi de prost augur pentru convieţuirea firească dintre români şi maghiari”.
Parlamentarul covăsnean a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că folosindu-se de metafore jignitoare la adresa românilor, Marko Bela a avut o atitudine provocatoare care poate incita la manifestări naţionaliste.
Acesta este de părere că discursul rostit de liderul UDMR a înrăutăţit lucrurile, în condiţiile în care existau şi aşa destul de multe divergenţe de idei între români şi maghiari pe tema statutului minorităţilor naţionale şi a unor aspecte ce ţin de administraţia publică locală.
Marko Bela a mai adăugat că va face o declaraţie politică în Parlamentul României cu privire la mesajul transmis de Marko Bela conaţionalilor săi, cu prilejul Zilei de 15 martie.
Reacţii au venit şi din partea liderului PD Covasna, Gheorghe Baciu care a catalogat discursul lui Marko Bela drept o „mare nesimţire”, precum şi din partea preşedintelui PSD Covasna, Adrian Căşunean Vlad. Acesta din urmă a solicitat autorităţilor statului, respectiv, preşedintelui Traian Băsescu şi Guvernului României, să-l sancţioneze pe căi legale pe Marko Bela pentru discursul său „radical, instigator şi ultraextremist, care l-ar face şi pe Vadim Tudor să pălească de invidie”.
Căşunean Vlad susţine, de asemenea, necesitatea ca organele de cercetare penală să se autosesizeze cu privire la declaraţiile vicepremierului Marko Bela, referitoare la autonomie, care incită la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, faptă ce se pedepseşte cu închisoare de le 2 la 7 ani.
Vicepremierul Marko Bela a declarat miercuri, la Târgu Secuiesc, unde a participat în calitate de preşedinte al UDMR la manifestările prilejuite de Ziua maghiarimii, că toţi funcţionarii publici din “Ţinutul Secuiesc” vor trebui să cunoască limba maghiară, pentru că mănâncă „pâinea secuilor”.
De asemenea, Marko Bela a făcut pledoarie pentru autonomia aşa-zisului „Ţinut Secuiesc”, adică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.
Cuvintele care i-au jignit cel mai mult pe români au fost: „În deceniile comunismului a fost cât pe-aci să pierdem acest pământ natal, Ţinutul Secuiesc, Transilvania, cât pe ce să ne fugă de sub picioare ogoarele, în cuiburile rândunicilor se aciuiseră deja vrăbiile, alţii pescuiau în râurile noastre, alţii vânau în pădurile noastre, alţii tăiau copacii în munţi, alţii îşi păşteau oile aici, alţii s-au mutat în casele noastre, în toate oficiile s-a uitat limba maghiară, secuii au pornit deja să-şi caute o altă ţară, şi-au urcat deja mobila şi cărţile în vagoane, mulţi au renunţat deja la orice speranţă când a căzut dictatura naţional-comunistă.(...) Pentru a redobândi moştenirea ce ni s-a furat, am avut nevoie de forţă, inteligenţă, răbdare şi unitate”. Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Forumul civic al românilor din judeţele Covasna şi Harghita solicită demiterea vicepremierului Marko Bela - arhiva 2006

Forumul civic al românilor din judeţele Covasna şi Harghita solicită demiterea din funcţie a vicepremierului Marko Bela, pentru declaraţiile extremiste făcute cu prilejul Zilei Maghiarimii, la Târgu Secuiesc.
Într-un protest remis vineri Agenţiei Naţionale de presă Rompres, membrii Forumului se arată revoltaţi de „mesajul extremist, iredentist, revizionist şi şovin” transmis de Marko Bela la adunarea populară care a avut loc pe 15 martie la Târgu Secuiesc şi cer demiterea acestuia din funcţia de vicepremier al României pe motiv că a încălcat jurământul de credinţă depus la investire şi nu e demn să ocupe acest loc. Semnatarii protestului apreciază că prin vehemenţa ultranaţionalistă, discursul liderului UDMR îl plasează în fruntea extremiştilor maghiari din România, depăşindu-l pe Laszlo Tokes et comp.
„De această dată, domnul Marko Bela şi-a scos masca de „democrat, moderat şi european”, arătându-ne tuturor adevărata faţă şi intenţiile reale ale sale şi ale formaţiunii politice pe care o conduce.
Documentul reprezintă, în fapt, o cvasiproclamaţie pentru autonomia teritorială etnică a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, negându-se orice fel de drepturi ale românilor, pe acest teritoriu.
Mai mult decât atât, prin conţinutul mesajului, maghiarii sunt îndemnaţi să ducă „bătălia” pentru ceea ce străbunii le-au lăsat moştenire – pământul natal, iar maghiarilor le este indicată ţinta bătăliei şi le sunt identificaţi duşmanii, respectiv românii” se arată în protest.
Liderii societăţii civile româneşti consideră că “în buna tradiţie a discursurilor de inspiraţie fascistă”, mesajul lui Marko Bela este un îndemn la ostilitate şi ură, la înlăturarea elementului românesc, fie prin asimilare, fie prin purificare etnică, aşa cum s-a procedat până la Unirea din 1918, în timpul ocupaţiei horthyste şi a Regiunii Autonome Maghiare.
În acelaşi timp, conducerea Forumului solicită din nou, pentru a treia oară, Preşedintelui, Guvernului şi Parlamentului României să analizeze de urgenţă situaţia românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi să acorde o întrevedere reprezentanţilor societăţii civile din aceste judeţe, pentru a prezenta “starea dramatică a românilor numeric minoritari, care suportă „binefacerile” autonomiei existente de facto, în această parte de ţară.
Printre alte, preşedintele UDMR Marko Bela a declarat miercuri, la Târgu Secuiesc, unde a participat la manifestările prilejuite de Ziua maghiarimii, că toţi funcţionarii publici din “Ţinutul Secuiesc” vor trebui să cunoască limba maghiară.
„De-acum aşa trebuie să vedem lucrurile : cel care este funcţionar aici, în Ţinutul Secuiesc, mănâncă pâinea noastră. La urma urmei îşi ia salariul din impozitul nostru, al secuilor, nu din alte surse. Apoi atunci să poftească să vorbească şi în limba maghiară, iar dacă nu ştie, şi e funcţionar, să înveţe”, a fost declaraţia lui Marko Bela.
Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

PSD Covasna solicită sancţionarea vicepremierului Marko Bela - arhiva 2006

PSD Covasna solicită preşedintelui Traian Băsescu şi Guvernului României sancţionarea pe căi legale a vicepremierului Marko Bela pentru discursul rostit miercuri, la Târgu Secuiesc, cu prilejul Zilei maghiarilor de pretutindeni. Liderul PSD Covasna, Adrian Căşunean Vlad a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că Marko Bela a avut „un discurs radical, instigator şi ultraextremist, care l-ar face şi pe Vadim Tudor să plăească de invidie”.
Căşunean Vlad a arătat că mesajul transmis românilor de către Marko Bela, acela de a învăţa limba maghiară dacă doresc să trăiască în Secuime, este de netolerat şi alarmant în condiţiile în care vine de la şeful unui partid aflat la guvernare. Căşunean Vlad susţine, de asemenea, necesitatea ca organele de cercetare penală să se autosesizeze cu privire la declaraţiile vicepremierului Marko Bela, referitoare la autonomie, care incită la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, faptă ce se pedepseşte cu închisoare de le 2 la 7 ani.
Vicepremierul Marko Bela a declarat miercuri, la Târgu Secuiesc, unde a participat în calitate de preşedinte al UDMR la manifestările prilejuite de Ziua maghiarimii, că toţi funcţionarii publici din “Ţinutul Secuiesc” vor trebui să cunoască limba maghiară. În discursul rostit de la tribuna oficială în faţa câtorva mii de oameni, Marko Bela a amintit că printre drepturile redobândite de comunitatea maghiară în ultimii ani se numără şi dreptul de a-şi folosi limba maternă în viaţa publică. Liderul UDMR a spus că la ghişeele din Ardeal se vorbeşte din nou ungureşte şi că cei care nu cunosc limba maghiară „trebuie puşi să o înveţe”.
“Şi poliţistul şi poştaşul, toţi cei care mănâncă pâinea noastră”, a spus Marko Bela, care a adăugat că funcţionarii îşi iau salariile din impozitele plătite de secui, prin urmare “să poftească să vorbească şi în limba maghiară”.
Declaraţia lui Marko Bela, care a stârnit consternare în rândul românilor, a fost catalogată de liderul PD Covasna, Gheorghe Baciu drept “o mare neruşinare”. “Toţi cetăţenii acestei ţări mâncăm pâine românească, inclusiv sfânta anafură pe care o luăm în biserici este tot din pâine românească”, a spus Gheorghe Baciu. Acesta a mai adăugat că atâta timp cât limba oficială a statului este limba română, nimeni nu va putea fi obligat că înveţe ori să vorbească altă limbă. Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

UDMR sărbătoreşte Ziua Maghiarimii la Târgu Secuiesc - arhiva 2006

În municipiul Târgu Secuiesc au început în această dimineaţă manifestările oficiale organizate de UDMR cu prilejul aniversării a 158 de ani de la izbucnirea Revoluţiei de la 1848 în Ungaria.
Deschiderea festivităţilor a fost marcată de printr-o defilare a participanţilor îmbrăcaţi în costume populare maghiare şi în uniforme de husari şi grăniceri secui, care va fi urmată de o adunare populară la care vor participă, conform estimărilor organizatorilor, peste 5000 de persoane din judeţ şi din afara acestuia. Festivităţile de la Târgu Secuiesc, unde este prezent şi preşedintele UDMR Marko Bela şi ambasadorul Ungariei la Bucureşti Terenyi Janos, vor fi transmise în direct timp de o oră de postul de televiziune Duna din Ungaria.
Conducerea UDMR a declarat că în acest an nu a invitat personalităţi politice din Ungaria pentru a nu le da prilejul de a-şi face campanie electorală pe seama acestei sărbători de suflet a maghiarilor de pretutindeni.
Cu prilejul Zilei maghiarilor de pretutindeni vor fi depuse coroane şi jerbe de flori şi la monumentele din Sfântu Gheorghe ale revoluţionarilor, iar de la ora 16 în centrul localităţii este programată o amplă manifestare populară, urmată de un spectacol omagial ce va avea loc pe scena teatrului.
UDMR Sfântu Gheorghe a transmis invitaţii liderilor partidelor politice româneşti pentru a participa la această sărbătoare cu puternice reverberaţii istorice pentru maghiari, dar aceştia fie s-au eschivat, fie au spus de-a dreptul că nu au ce căuta într-un loc în care nu se vorbeşte deloc româneşte şi se fac referiri la autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, care este unul dintre obiectivele cuprinse în programul UDMR.
Referindu-se la marea adunare secuiască de la Odorheiul Secuiesc, care se desfăşoară în paralel cu cea din judeţul Covasna, liderii UDMR au declarat că cele două nu sunt în concurenţă, dar sunt de părere că drumul pe care a pornit Consiliul Naţional Secuiesc nu este cel bun pentru că autonomia teritorială nu se poate obţine prin proclamaţii de la tribună ori prin scrisori trimise pe adresa Parlamentului României, ci prin lupte politice.
Aceştia au subliniat în repetate rânduri că şi în programul UDMR figurează ca obiectiv autonomia teritorială, dar consideră că cei care cred că în anul 2006 se poate proclama de la tribună autonomia Ţinutului Secuiesc, greşesc la fel de mult ca şi cei care cred că aceasta va fi acordată de bună voie de la Bucureşti.
Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Marko Bela a făcut apel la unitatea maghiarilor pentru autonomia secuimii - arhiva 2006

Cu prilejul Zilei maghiarimii, preşedintele UDMR Marko Bela a făcut un apel la unitatea maghiarilor pentru a-şi redobândi drepturile şi a atinge obiectivul suprem - autonomia secuimii.
Marko Bela a sărbătorit miercuri Ziua Maghiarimii în oraşul său natal, Târgu Secuiesc, din judeţul Covasna, împreună cu alţi lideri marcanţi ai UDMR şi cu ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Terenyi Janos.
În faţa a peste 5000 de oameni veniţi din întregul judeţ, dar şi din afara acestuia, preşedintele UDMR a arătat că unitatea este singura forţă capabilă să-i ajute pe maghiari să-şi redobândească drepturile pierdute secolul trecut şi să păstreze ceea ce au moştenit de la străbuni, respectiv pământul natal.
„În deceniile comunismului a fost cât pe-aci să pierdem acest pământ natal, Ţinutul Secuiesc, Transilvania, cât pe ce să ne fugă de sub picioare ogoarele, în cuiburile rândunicilor se aciuiseră deja vrăbiile, alţii pescuiau în râurile noastre, alţii vânau în pădurile noastre, alţii tăiau copacii în munţi, alţii îşi păşteau oile aici, alţii s-au mutat în casele noastre, în toate oficiile s-a uitat limba maghiară, secuii au pornit deja să-şi caute o altă ţară, şi-au urcat deja mobila şi cărţile în vagoane, mulţi au renunţat deja la orice speranţă când a căzut dictatura naţional-comunistă.(...) Pentru a redobândi moştenirea ce ni s-a furat, am avut nevoie de forţă, inteligenţă, răbdare şi unitate”, a declarat Marko Bela, care a mai spus că „nici un interes, nici o nemulţumire, nici o supărare, nici o nerăbdare nu împuterniceşte pe nimeni să spargă această unitate”.
În discursul său, transmis în direct şi de postul de televiziune Duna din Ungaria, Marko Bela a mai arătat că maghiarii au redobândit multe în ultimii ani, de la ogoare, păduri şi şcoli, la dreptul de a-şi folosi limba maternă în viaţa publică, dar consideră că mai sunt multe deziderate de realizat, iar cel mai important este autonomia.
„Avem nevoie de autonomie! Avem nevoie şi de autonomia secuimii! Ar fi bine dacă ea s-ar putea înfăptui prin declaraţii sau proclamaţii. Ar fi bine dacă azi am proclama-o, iar mâine ne-am trezi că avem autonomie. (...) Dar nu se poate! Pentru autonomie trebuie să muncim, să luptăm, ea trebuie construită cărămidă cu cărămidă”, a spus Marko Bela, făcând trimitere la liderii Consiliului Naţional Secuiesc, care tot miercuri au organizat la Odorheiul Secuiesc, în judeţul Harghita o mare adunare secuiască în cadrul căreia au făcut o proclamaţie pentru autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, compus din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, locuite preponderent de maghiari.
Continuându-şi ideea, de la tribuna oficială Marko Bela a ţinut să amintească partenerilor de guvernare că fără UDMR nu ar exista majoritate guvernamentală, nu ar exista stabilitate şi i-a somat voalat să respecte protocolul semnat după alegeri.
„Noi suntem oameni de cuvânt, dar pretindem asta şi partenerilor noştri români. Să înceteze odată veşnicele încălcări ale cuvântului dat!”, a mai spus Marko Bela.
Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Marko Bela : Funcţionarii din „Ţinutul Secuiesc” care nu cunosc limba maghiară trebuie puşi să o înveţe - arhiva 2006

Preşedintele UDMR Marko Bela a declarat miercuri, la Târgu Secuiesc, unde a participat la manifestările prilejuite de Ziua maghiarimii, că toţi funcţionarii publici din “Ţinutul Secuiesc” vor trebui să cunoască limba maghiară. În discursul rostit de la tribuna oficială în faţa câtorva mii de oameni, Marko Bela a amintit că printre drepturile redobândite de comunitatea maghiară în ultimii ani se numără şi dreptul de a-şi folosi limba maternă în viaţa publică.
Liderul UDMR a spus că la ghişeele din Ardeal se vorbeşte din nou ungureşte şi că cei care nu cunosc limba maghiară „trebuie puşi să o înveţe”, „şi poliţistul şi poştaşul, toţi cei care mănâncă pâinea noastră”.
„Fiindcă de-acum aşa trebuie să vedem lucrurile: cel care este funcţionar aici, în Ţinutul Secuiesc, mănâncă pâinea noastră. La urma urmei îşi ia salariul din impozitul nostru, al secuilor, nu din alte surse. Apoi atunci să poftească să vorbească şi în limba maghiară, iar dacă nu ştie, şi e funcţionar, să înveţe”, a fost declaraţia lui Marko Bela, primită cu aplauze de auditoriu. Cuvintele rostite de liderul UDMR la Târgu Secuiesc au stârnit consternare în rândul românilor din judeţul Covasna. Replica cea mai vehementă a venit din partea liderului PD Covasna, Gheorghe Baciu care a spus că declaraţia lui Marko Bela este “o mare neruşinare”.
“Toţi cetăţenii acestei ţări mâncăm pâine românească, inclusiv sfânta anafură pe care o luăm în biserici este tot din pâine românească”, a spus Gheorghe Baciu. Acesta a mai adăugat că atâta timp cât limba oficială a statului este limba română, nimeni nu va putea fi obligat că înveţe ori să vorbească altă limbă. Oana Malina Negrea - ROMPRES 2006

O organizaţie civică românească din Sfântu Gheorghe va participa la manifestările prilejuite de Ziua maghiarimii - arhiva 2006

O organizaţie civică românească din Sfântu Gheorghe va participa la manifestările organizate de UDMR cu prilejul Zilei Maghiarimii.
Membrii Asociaţiei pentru comunitate din Sfântu Gheorghe vor depune pe 15 martie coroane de flori la busturile revoluţionarilor paşoptişti Nicolae Bălcescu şi Gabor Aron şi vor participa la concertul omagial ce va fi susţinut cu acest prilej pe scena teatrului din capitala judeţului Covasna.
Preşedintele asociaţiei, Dan Manolăchescu a declarat că a decis să răspundă pozitiv apelului de a participa la manifestări pentru că organizaţia locală UDMR Sfântu Gheorghe le-a adresat o invitaţie de „bun simţ”, scrisă în limba română, dar şi pentru că şi maghiarii au participat pe 1 Decembrie, la Ziua naţională a României.
„Ei au fost prezenţi la sărbătoarea noastră, prin urmare considerăm că şi noi trebuie să fim alături de ei la sărbătoarea lor de suflet”, a declarat liderul organizaţiei.
Asociaţia pentru comunitate a fost înfiinţată anul trecut de un grup de tineri români, iar la prima lor ieşire publică au lansat un „apel la normalitate” în judeţul Covasna, unde la acea vreme „spiritele” încinse de luptele politice pentru supremaţie dintre UDMR şi partidele româneşti s-au transpus în plan interetnic.
UDMR Sfântu Gheorghe a lansat invitaţii scrise pentru a participa la manifestările dedicate Zilei maghiarimii nu numai unor organizaţii guvernamentale româneşti, ci şi liderilor partidelor politice din coaliţia de guvernământ.
Aceştia nu au dat deocamdată un răspuns ferm invitaţiei, dar atât preşedintele PD Covasna, Gheorghe Baciu, cât şi PNL, Adrian Zaheu au lăsat să se înţeleagă că atât timp cât la adunările populare ale maghiarilor nu se va vorbi româneşte sau se va vorbi despre autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu au ce căuta acolo.
Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Oaie cu cinci miei, la Întorsura Buzăului - arhiva 2006

O oaie din gospodăria unui cetăţean din localitatea Întorsura Buzăului a născut cinci miei.
Vestea nemaiauzită a făcut repede ocolul localităţii, iar curioşii nu mai prididesc să viziteze ograda familiei Lili şi Nicoale Boriceanu în care zburdă mieluşeii. Oierii din zona Întorsurii Buzăului spun că n-au mai văzut şi nici n-au auzit ca vreo oaie să nască cinci miei, iar medicii veterinari confirmă că acest caz este demn de Cartea recordurilor.
Directorul Direcţiei sanitar veterinare Covasna, dr. Siko Barabas Sandor a declarat pentru Rompres că de regulă oile nasc câte doi miei, foarte rar trei sau patru, iar cinci reprezintă un adevărat miracol.
Proprietarii animalului, crescători de oi din tată în fiu, nu au nici o explicaţie pentru această întâmplare, dar îi mulţumesc lui Dumnezeu că i-a binecuvântat şi le-a ...mărit familia.
Pentru că „Victoriţa”, cum i se spune mioarei eroine, nu are suficient lapte, „sugarii” sunt hrăniţi cu lapte de vacă din biberoane, dar veterinarii susţin că ar fi necesar ca aceştia să-şi găsească o oaie doică, altfel e puţin probabil că toţi vor putea supravieţui.
Primarul oraşului Întorsura Buzăului, Gheorghe Baciu crede că naşterea celor cinci mieluşei va fi de bun augur pentru această localitate, în care anul trecut, în toamnă s-a mai petrecut un miracol – a înflorit un măr, chiar în curtea primarului.Oana Malina Negrea - Rompres 2006

La 73 de ani, Nusiko neni îşi reînnoieşte permisul de conducere pentru un scuter - arhiva 2006

Nusiko neni, o doamnă respectabilă din municipiul Sfântu Gheorghe în vârstă de 73 de ani, îşi doreşte să conducă un scuter.
Aceasta s-a prezentat la Serviciului comunitar de permise auto împreună cu soţul ei, care are venerabila vârstă de 76 de ani, pentru a solicita preschimbarea permiselor de conducere.
Şeful serviciului, Eugen Deaconu a declarat că vârsta nu reprezintă un impediment în obţinerea ori prelungirea permiselor de conducere auto, dar solicitanţii trebuie să prezinte o adeverinţă care să confirme că sunt apţi din punct de vedere medical. Eugen Deaconu a mai declarat că Nusiko neni, cum îi spun cunoscuţii, are carnet de conducere categoria A din 1960 şi că aceasta doreşte să îşi reînnoiască documentul pentru că îşi doreşte neapărat să conducă un scuter. Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

CNS susţine că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc nu lezează integritatea statului român - arhiva 2006

Consiliul Naţional Secuiesc susţine că autonomia teritorială a aşa-zisului Ţinut Secuiesc nu lezează integritatea statului român.
Vicepreşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Ferencz Csaba a declarat pentru Rompres că proclamaţia privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc căreia I se va da citire pe 15 martie, la Odorheiul Secuiesc, în faţa câtorva mii de oameni, nu echivalează cu declararea autonomiei zonelor din Transilvania locuite preponderent de maghiari, prin urmare nu poate fi considerată un act anticonstituţional.
Ferencz Csaba a precizat că prin această proclamaţie participanţii la marea adunare secuiască de la Odorheiul Secuiesc îşi vor exprima deschis, paşnic şi democratic dorinţa de a se autoguverna şi de a trăi într-o regiune autonomă, aceasta fiind, în opinia lor, singura cale de a-şi păstra şi afirma identitatea naţională. Liderul Consiliului Naţional Secuiesc a ţinut să precizeze că proiectul de autonomie nu vizează dezmembrarea teritoriului României, ci crearea unei entităţi statale în interiorul ţării.
Ferencz Csaba a dat asigurări atât comunităţii româneşti, cât şi preşedintelui ţării că pe 15 martie, la Odorheiul Secuiesc nu se va adopta nici un document anticonstituţional.
Acesta a apreciat drept “echilibrat” punctul de vedere exprimat de preşedintele statului cu privire la manifestările ce vor avea loc pe data de 15 martie, precum şi faptul că Traian Băsescu l-a “pus la punct” cu fermitate pe liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor care a anunţat că va organiza în paralel, la Odorheiul Secuiesc, un contramiting faţă de intenţia declarată a “extremiştilor maghiari” de a “sfârteca “ trupul ţării.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni că “statul român va şti să apere integritatea teritorială a României” şi i-a atenţionat pe “cei care cred că cineva se poate juca cu integritatea teritorială a statului român să nu facă exerciţii".
Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Românii din Har-Cov cer autorităţilor statului să ia atitudine faţă de “manifestările iredentiste” ale CNS - arhiva 2006

Românii din judeţele Covasna şi Harghita solicită Preşedinţiei şi Guvernului României să ia atitudine faţă de „manifestările iredentiste” pe care Consiliul Naţional Secuiesc preconizează să le organizeze pe 15 martie a.c., la Odorheiul Secuiesc.
Într-un comunicat de presă remis Rompres, Forumul civic al românilor din judeţele Covasna şi Harghita arată că aceste “manifestări iredentiste aduc în mod vădit atingere ordinii constituţionale”, întrucât au ca scop declarat obţinerea autonomiei teritoriale a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, compus din judeţele transilvănene locuite preponderent de maghiari.
Totodată, Forumul civic consideră că aceste manifestări separatist-extremiste sunt de natură a periclita aderarea României la Uniunea Europeană, lucru ce ar afecta deopotrivă interesele tururor cetăţenilor ţării, indiferent de naţionalitate şi confesiune, prin urmare solicită clasei politice, societăţii civile şi mass-media să condamne aceste acţiuni.
Forumul civic reuneşte 12 organizaţii nonguvernamentale reprezentative pentru societatea civilă românească din Covasna şi Harghita.
Conducerea Consiliului Naţional Secuiesc a anunţat că va organiza la Odorheiul Secuiesc, pe data de 15 martie, când se sărbătoreşte Ziua maghiarilor de pretutindeni, o mare adunare populară în cadrul căreia va face o proclamaţie pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
Organizatorii au mai anunţat că dorinţa comunităţii maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş de a trăi într-o regiune autonomă va fi exprimată în faţa câtorva mii de reprezentanţi ai maghiarilor din cele trei judeţe.
În opinia conducerii Consiliului Naţional Secuiesc autonomia teritorială reprezintă singura alternativă viabilă pentru ca maghiarii din Transilvania să-şi poată păstra identitatea naţională şi să aibă egalitate de şanse cu populaţia majoritară.
Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

Românii din judeţele Covasna şi Harghita nu vor Legea statutului minorităţilor naţionale în forma propusă de UDMR - arhiva 2006

Forumul civic al românilor din judeţele Covasna şi Harghita cer Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale în forma propusă de UDMR.
Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui României, Traian Băsescu, conducerii Camerei Deputaţilor şi liderilor partidelor politice parlamentare, Forumul civic al românilor din judeţele Covasna şi Harghita arată că în forma actuală, acest proiect de lege contravine Constituţiei României, dreptului internaţional şi tendinţelor europene.
În scrisoarea deschisă se mai arată că proiectatul Consiliu Naţional al Autonomiei Culturale, cu statut de „autoritate publică” tinde să devină egal şi chiar superior Guvernului şi Parlamentului de la Bucureşti, fiind prevăzut să funcţioneze ca un veritabil parlament etnic.
Totodată, se menţionează că acest proiect de lege ignoră cu desăvârşire asigurarea protecţiei persoanelor de naţionalitate română, aflate în minoritate în zonele locuite preponderent de minorităţi naţionale, cum ar fi judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
„În realitate, românii din aceste zone sunt mai îndreptăţiţi decât maghiarii să aibă o lege care să-i protejeze în faţa abuzurilor şi deznaţionalizării” , scriu semnatarii scrisorii, care mai spun că autonomia culturală funcţionează deja, în defavoarea românilor în aceste zone şi că dacă dacă proiectul s-ar adopta în forma actuală ar duce la crearea de jure în cele două judeţe a unui stat în stat, guvernat de UDMR.
Forumul civic a românilor din judeţele Covasna şi Harghita a salutat responsabilitatea, maturitatea politică şi atitudinea proeuropeană de care a dat dovadă Senatul României care a respins acest proiect de lege şi şi-a exprimat speranţa că tot mai mulţi oameni politici, inclusiv parlamentarii din Camera Deputaţilor, vor da dovadă de aceeaşi înţelepciune şi responsabilitate punând interesele fundamentale ale statului român mai presus de iluzoriile câştiguri ale unor aranjamentele politice conjuncturale şi efemere.
De asemenea, a reînnoit solicitarea adresată preşedintelui ţării, conducerii Parlamentului României şi şefilor partidelor parlamentare de a găsi soluţii, inclusiv legislative, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă românii din această parte a ţării, probleme ce decurg din calitatea lor de minoritari numeric.
Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006
mal/

Doi parlamentari UDMR îi reproşează deputatului democrat Petre Străchinaru că a devenit ”român verde” - arhiva 2006

Doi deputaţi UDMR, Antal Arpad şi Tamas Sandor din judeţul Covasna, îi reproşează colegului lor democrat Petre Străchinaru că a îmbrăţişat retorica antimaghiară şi naţionalistă.
Cei doi deputaţi s-au supărat pe singurul parlamentar român din judeţul Covasna pentru că a declinat public invitaţia de a participa la manifestările consacrate Zilei maghiarilor de pretutindeni, sărbătorită prin tradiţie pe data de 15 martie, precum şi pentru declaraţiile făcute pe marginea acestui subiect.
Antal Arpad a constatat că Petre Străchinaru a preluat nu doar fotoliul de deputat al liderului PSD Covasna, Adrian Căşunean Vlad, ci şi retorica naţionalistă a acestuia, iar Tamas Sandor a întărit acestă părere, spunând despre colegul lor că a devenit „român verde” odată cu şeful său de partid, Emil Boc, pe care nu-l mai deosebeşti ca discurs de Vadim Tudor, Funar şi Geoană.
Aceştia au mai spus că toţi liderii UDMR au fost prezenţi la manifestările organizate cu prilejul Zilei Naţionale a României şi consideră ar ar fi fost un semn de normalitate ca şi partenerii de guvernare să participe la sărbătorile de suflet ale maghiarilor.
Deputaţii covăsneni au mai adăugat că au constatat o radicalizare a democraţilor, care creează tensiuni şi în coaliţia de guvernământ şi le-au sugerat acestora că ar trebui să-şi tempereze discursurile şi să-şi schimbe retorica dacă vor să mai colaboreze cu UDMR şi să acceadă în Partidul Popular European.
Petre Străchinaru a refuzat că comenteze aceste declaraţii, mulţumindu-se să afirme doar că “liderii UDMR nu acceptă niciodată argumentele altora”şi că “acă nu eşti de acord cu ei te cataloghează imediat ca antimaghiar, antieuropean şi naţionalist”. Într-o recentă declaraţie de presă, deputatul Petre Străchinaru a arătat că între Ziua Naţională a României şi cea de 15 martie nu se poate pune semnul egal, deşi respectă semnificaţia acesteia din urmă pentru comunitatea maghiară.
Acesta s-a arătat, totodată, îngrijorat de urmările pe care le-ar putea avea marea adunare a secuilor de la Odorheiul Secuiesc, programată pe data de 15 martie, unde Consiliul Naţional Secuiesc intenţionează să facă o proclamaţie pentru autonomie teritorială a zonelor din Transilvania locuite preponderent de maghiari, respectiv a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.
Petre Străchinaru este de părere că această iniţiativă riscă să transforme sărbătoarea maghiarilor de pretutindeni într-un nou prilej de tensionare a relaţiilor interetnice, tocmai într-un moment în care românii din zonă au început să înţeleagă şi să accepte semnificaţia acestei zile pentru comunitatea maghiară. Deputatul covăsnean şi-a exprimat, totodată, dezacordul cu privire la conţinutul proclamaţiei Consiliului Naţional Secuiesc, arătând că autonomia teritorială este anticonstituţională, deoarece atentează la integritatea teritorială a ţării, lucru spus recent şi de ministrul Justiţiei, Monica Macovei.
„Un astfel de demers este îngrijorător, pentru că s-ar putea ca unii să creadă că ceea ce au visat s-a şi întâmplat şi să treacă, spre exemplu, la organizarea unor gărzi patriotice”, a declarat Petre Străchinaru. Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006

PSD cere sancţiuni pentru folosirea însemnului austro-ungar arhiva 2006

PSD Covasna cere prefectului judeţului să sancţioneze conducerea Consiliului judeţean pentru însemnul austro-ungar ce tronează de patru luni pe frontispiciul acestei instituţii.
Preşedintele executiv al PSD Covasna, Horia Grama a amintit vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că stema amplasată în octombrie anul trecut pe clădirea Consiliului judeţean nu are avizele necesare, iar prefectul Gyorgy Ervin, care trebuie să vegheze la respectarea legalităţii, tolerează această stare de fapt. Însemnul amplasat pe edificiul Casei Albe din Sfântu Gheorghe reprezintă copia fidelă a stemei judeţului Haromszek, actualul Covasna, de pe vremea imperiului austro-ungar, dar conform declaraţiilor preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Demeter Janos, avem de a face cu un „logo” şi nu cu o stemă.
Logo-ul judeţului Covasna a fost înregistrat în anul 2002 la Oficiul de stat pentru invenţii şi mărci, iar Demeter Janos consideră că nu are nevoie de alte avize pentru a-l expune în spaţii publice.
De o altă părere este Horia Grama, fost prefect al judeţului Covasna pe vremea PSD, care a declarat că în urmă cu doi ani a avut o dispută asemnătoare cu Demeter Janos, după ce acesta a folosit stema amintită în antetul documentelor oficiale ale Consiliului Judeţean.
Disputa a fost tranşată în instanţă, la Curtea de Apel Braşov, care a constatat nelegalitatea acestui demers. Prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin nu ştie dacă stema sau logo-ul sunt sau nu în afara legii, motiv pentru care a cerut părerea Comisiei naţionale de heraldică din cadrul Academiei Române şi a Ministerului administraţiei şi internelor.
Deşi au trecut aproape patru luni de atunci nu a primit nici un răspuns. Gyorgy Ervin a declarat că nu va cere înlăturarea stemei şi nici nu va amenda conducerea Consiliului Judeţean până când nu va obţine un punct de vedere oficial de la Bucureşti.
Pentru ca un însemn heraldic să poată fi folosit în mod oficial de autorităţile locale este nevoie de avizul Comisiei naţionale de heraldică şi de o Hotărâre de Guvern, publicată în Monitorul Oficial.
Liderul PSD Covasna, Horia Grama a mai amintit faptul că reprezentanţii UDMR din administraţia locală covăsneană încearcă de mai bine de zece ani să impună această stemă ca simbol al judeţului, în ciuda protestelor comunităţii româneşti din zonă, care se opune vehement folosirii acestui însemn revisionist. Oana Malina Negrea ROMPRES ianuarie 2006

Marko Bela a rostit doar 12 cuvinte in limba română - arhiva 2006

Liderul PRM Covasna, Gică Agrigoroaie este nemulţumit de faptul că vicepremierul Marko Bela a rostit doar 12 cuvinte în limba română la o reuniune oficială ce a avut loc zilele trecute la Sfântu Gheorghe.
Gică Agrigoroaie a precizat că deşi întâlnirea, ce a avut ca temă problema composesoratelor şi retrocedarea terenurilor forestiere, a durat aproape două ore, singurele cuvinte rostite de Marko Bela în limba română au fost „această întâlnire nu a fost organizată pe criterii etnice, ci pe regiuni”.
Vicepremierul Marko Bela a avut sâmbătă după-amiază, la Sfântu Gheorghe, o întâlnire cu reprezentanţii ocoalelor silvice private din judeţele Braşov, Harghita, Covasna şi Mureş, organizată la iniţiativa deputatului UDMR Covasna, Tamas Sandor.
Gică Agrigoroaie consideră că Marko Bela, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului, ar fi trebuit să vorbească în limba oficială a statului sau măcar să asigure traducerea din limba maghiară în limba română.
Liderul PRM a ţinut să amintească faptul că limba română a ajuns o „cenuşăreasă” în judeţul Covasna, dovadă şi faptul că în Consiliul local Sfântu Gheorghe aceasta se ascultă la căşti.
Aparatura de traducere a fost pusă în funcţiune în urmă cu aproape patru ani, după intrarea în vigoare a Legii administraţiei publice locale, care permite minorităţilor naţionale să-şi folosească limba maternă în administraţie în localităţile în care ponderea acestora depăşeşte 30 % din totalul populaţiei. Aparatura de traducere a fost donată Consiliului local de un oraş din Ungaria, Ferencvaros, înfrăţit cu municipiul Sfântu Gheorghe.
La vremea respectivă, consilierii români au protestat vehement, fiind nemulţumiţi că, în inima ţării, sunt nevoiţi să asculte limba oficială a statului la căşti, motiv pentru care până la finalul mandatului au refuzat să recurgă la serviciile traducătorului angajat de Primărie.
Municipiul Sfântu Gheorghe este singura localitate din judeţul Covasna în care este asigurată traducerea simultană din limba maghiară în română a şedinţelor de consiliu. În celelalte localităţi în care trăiesc preponderent maghiari, inclusiv în cadrul şedinţelor Consiliului judeţean Covasna, se vorbeşte şi se dă citire hotărârilor în ambele limbi, ceea ce face ca timpii alocaţi şedinţelor să se dubleze.
Oana Mălina Negrea ROMPRES februarie 2006

Un semafor "seamana" panica printre pietoni arhiva 2006

Un semafor din municipiul Sfântu Gheorghe „seamănă” panică printre pietoni. În capitala judeţului Covasna există doar două semafoare menite să fluentizeze traficul rutier, dar, spun mulţi şoferi şi pietoni, acestea mai mult încurcă circulaţia.
Dacă la intersecţia semaforizată din zona Grigore Bălan pietonii au timp berechet să depene povestiri în aşteptarea culorii verzi, la cea din vecinătatea Bisericii catolice „Sfântul Iosif” trebuie să fie pe fază pentru că altfel ratează traversarea.
În această intersecţie culoarea verde ţine doar trei secunde, spre disperarea pietonilor care întotdeauna sunt prinşi de schimbarea culorii pe mijlocul zebrei. Intersecţia este foarte circulată, întrucât în zonă sunt mai multe şcoli şi grădiniţe şi tot aici drumul o „coteşte” spre piaţă şi spre centrul municipiului. Panica şi încordarea se citesc îndeosebi pe chipurile bătrânilor şi copiilor care se tem că vor rata startul şi nu vor reuşi să treacă strada în cele trei secunde, iar dacă priveşti scenele ai impresia că te afli la „camera ascunsă”.
Poliţiştii recunosc că semaforul nu este bine sincronizat şi că ai nevoie de condiţie fizică pentru a străbate în timp record distanţa dintre cele două trotuare. Problema e de natură tehnică, spune şeful Poliţiei rutiere Covasna, Ioan Huţanu, iar specialiştii nu-i pot da de capăt pentru că intersecţia este atipică. Practic în zonă există o succesiune de intersecţii, iar toate sunt dirijate de acelaşi panou de comandă.
Timpii sunt calculaţi în funcţie de distanţă şi de viteza medie de deplasare a maşinilor, iar dacă ar întârzia câteva secunde ar prinde stop la următorul semafor aflat la nici cincizeci de metri distanţă. Deşi toată lumea e de acord că pietonii trebuie să aibă prioritate, cursa contracronometru va continua până când se va găsi un specialist care să rezolve problema sincronizării perfecte a semafoarelor. Ideea de a se renunţa la acestea nu este bună, spun poliţiştii, pentru că în acest caz s-ar forma coloane întregi de maşini pe o stradă sau pe alta.
Oana Mălina Negrea ROMPRES februarie 2006
mal/

Romanii din Covasna si Harghita sustin redobandirea mostenirii Gojdu arhiva 2006

Credincioşii ortodocşi din Covasna şi Harghita şi-au desemnat un reprezentant pentru a le apăra interesele în demersurile făcute pentru redobândirea moştenirii Gojdu. Adunarea eparhială a Episcopiei ortodoxe a Covasnei şi Harghitei l-a desemnat pe avocatul Ioan Solomon, preşedintele Ligii cultural creştine „Andrei Şaguna” din Sfântu Gheorghe, să susţină în mod oficial poziţia credincioşilor „de rit răsăritean” din această zonă, care refuză să renunţe la averea pe care Emanuil Gojdu a lăsat-o prin testament statului român şi bisericii ortodoxe.
Ioan Solomon a declarat că românii din Covasna şi Harghita cer Guvernului României să reanalizeze, în spiritul testamentului, acordul bilateral convenit cu Guvernul maghiar, prin care s-a hotărât ca la Budapesta să se înfiinţeze o fundaţie mixtă româno-maghiară care să administreze moştenirea Gojdu.
Fostul avocat şi om politic român Emanuil Gojdu (1802-1870) a decis, printr-un testament redactat în 1869, ca averea sa să fie folosită pentru acordarea de burse de studii tinerilor români care ţin de „legea răsăriteană ortodoxă”, deci să revină comunităţii româneşti din Ungaria şi Transilvania, şi să fie administrată de o fundaţie formată din reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal şi Ungaria. Fundaţia a funcţionat în perioada 1870-1952, acordând peste 5.600 de burse unor elevi şi studenţi români, şi a gestionat un complex imobiliar situat în centrul Budapestei, compus din opt clădiri cu câte patru etaje fiecare.
După instaurarea regimului comunist în cele doua state, Ungaria a naţionalizat bunurile fundaţiei “Gojdu”, a căror valoare este estimată la 1 miliard de dolari.
Oana Malina Negrea ROMPRES arhiva 2006

Romanii din Italia cer respectarea testamentului Gojdu

Românii din Italia cer autorităţilor statului român să respecte testamentul lui Emanuil Gojdu şi să revină asupra înţelegerilor convenite cu Ungaria în legătură cu moştenirea lăsată de cărturarul român. Comunitatea românească din Italia, reprezentată de mai multe asociaţii, a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui României, Guvernului şi Parlamentului ţării prin care protestează faţă de prevederile acordului bilateral româno-maghiar ce vor conduce la pierderea averii lăsate statului român şi Bisericii ortodoxe de Emanuil Gojdu.
“Ne exprimăm protestul faţă de redactarea acordului privind înfiinţarea unei alte fundaţii care să poarte numele lui Gojdu, o fundaţie româno-maghiară, finanţată de cele două guverne, ştiut fiind faptul că Fundaţia Gojdu a fost reînfiinţată în 1996, la Sibiu, cu sprijinul dr. Antonie Plămădeală, ce funcţionează astăzi fără a avea reglementată situaţia averii aflată la Budapesta”, se arată în scrisoarea deschisă, în care se mai spune că aplicarea hotărârilor convenite de guvernele român şi maghiar, ratificate deja de Parlamentul de la Budapesta, va pune capăt oricăror speranţe ca beneficiarii de drept să mai recupereze vreodată bunurile lăsate moştenire de Emanuil Gojdu.
Semnatarii scrisorii condamnă faptul că Guvernul român vrea să dăruiască Ungariei bunuri şi resurse financiare de aproape un miliard de dolari, în condiţiile în care Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria se confruntă cu o situaţie materială dificilă. Asociaţia românilor din Italia, Asociaţia studenţilor români “Accademica” din Roma şi Asociaţia italo-română “Frăţia“ din Torino, care au dat publicităţii scrisoarea deschisă, cer autorităţilor statului român să revină asupra acestei decizii şi să analizeze în mod lucid prevederile acordului bilateral care sunt total nefavorabile României.
Fostul avocat şi om politic român Emanuil Gojdu (1802-1870) a decis, printr-un testament redactat în 1869, ca averea sa să fie folosită pentru acordarea de burse de studii tinerilor români care ţin de „legea răsăriteană ortodoxă”, deci să revină comunităţii româneşti din Ungaria şi Transilvania şi să fie administrată de o fundaţie formată din reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal şi Ungaria.
Oana Malina Negrea - ROMPRES februarie 2006

Covasnenii mor de inima arhiva 2006

Peste o mie de covăsneni mor anual de inimă, deşi în judeţ funcţionează singurul spital din ţară specializat în recuperarea cardiacilor.
O statistică realizată de Direcţia sanitară Covasna relevă faptul că principalele cauze de morbiditate în judeţ le constituie cardiopatiile ischemice, atacurile cardiovasculare şi infacturile miocardice.
Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât în staţiunea Covasna există o clinică specializată în tratarea bolilor de inimă, unică în România, precum şi remedii naturale, cum ar fi apele minerale şi mofete (emanaţii naturale de gaze rezultate în urma acţiunilor postvulcanice, folosite cu succes în tratamente) pe care localnicii nu le valorifică suficient, deşi le stau la îndemână.
Medicii susţin că majoritatea covăsnenilor, îndeosebi bărbaţii, sunt supraponderali şi hipertensivi deoarece fac excese alimentare şi au o viaţă sedentară.
Diabetul, ulcerul şi atacurile cerebrale se numără, de asemenea, printre bolile ce fac anual sute de victime în judeţul Covasna.
Totuşi, speranţa de viaţă a covăsneilor este peste media pe ţară cu aproape şapte ani, pentru că în zonă se inspiră cel mai curat aer din ţară.
Analizele de laborator efectuate de Agenţia de protecţie a mediului relevă că nivelul noxelor înregistrate în judeţ se situează mult sub concentraţia maximă admisă, în unele zone poluarea lipsind cu desăvârşire.
Acest lucru se datorează faptului că judeţul nu are o industrie dezvoltată, majoritatea fostelor întreprinderi de stat fiind închise.
Pe de altă parte, la păstrarea purităţii aerului au contribuit şi măsurile luate de inspectorii de mediu care, în baza legii, i-au constrâns pe marii poluatori din judeţ, cum ar fi staţiile de asfaltare, să investească în filtre ecologice.
Pădurile au şi ele un rol important în ozonificarea aerului. Cel mai curat aer din judeţul Covasna poate fi inspirat la Comandău, o localitate izolată, aflată la o altitudine de 1177 de metri. La polul opus se află municipiul Sfântu Gheorghe, însă gradul de poluare în capitala judeţului Covasna nu atinge nici un sfert din cel înregistrat în Bucureşti.
Conform datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, România se numără printre primele ţări în lume în ce priveşte rata deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, cei mai expuşi fiind bărbaţii între 45 şi 74 de ani.
Practic, în România, din 100.000 de persoane, 700 mor de inimă.
Factorii care determină dezvoltarea şi agravarea afecţiunilor cardiovasculare sunt hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, fumatul, regimul alimentar nesănătos, obezitatea şi supraponderalitatea, consumul excesiv de alcool si sedentarismul.
Oana Malina Negrea ROMPRES februarie 2006

"Ungaria are interese geostrategice in problema ceangailor"

Ungaria are interese geostrategice în problema romano-catolicilor din Moldova, a aşa-zişilor ceangăi, afirmă conducerea Centrului de studii europene Covasna–Harghita, Ioan Lacatusu, care a aprofundat acest subiect.
Directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu a declarat că “Ungaria are interesul să depăşească Munţii Carpaţi, iar aşa-numitul pământ ceangăiesc este avanpostul mult visatului Ţinut Secuiesc autonom”. Ioan Lăcătuşu a precizat că această concluzie s-a desprins din articolele, interviurile, studiile şi dezbaterile publicate în presa de limbă maghiară, care a fost monitorizată de Centrul de studii europene din Sfântu Gheorghe în parteneriat cu Asociaţia ceangăilor “Dumitru Mărtinaş” din Bacău.
Acelaşi studiu relevă faptul că ceangăii prezintă interes şi din punct de vedere demografic, fiind singura populaţie “maghiară” cu un spor natural pozitiv.
Ioan Lăcătuşu susţine că disputele cu privire la identitatea şi apartenenţa ceangăilor provin în principal din modul diametral opus în care aceştia sunt trataţi de români, care îi o consideră o minoritate confesională, şi de maghiari, care îi consideră o minoritate etnică.
“Din păcate, există o discrepanţă mare între modalitatea de abordare a acestei probleme în Ungaria, unde constituie o problemă prioritară şi pentru care se alocă fonduri, legislaţie, energie şi timp, şi în România, unde este lăsată pe umerii Episcopiei romano-catolice din Iaşi, condusă de episcopul Petre Gherghel şi a unei organizaţii nonguvernamentale, respectiv “Dumitru Mărtinaş”, care e pe cât de generoasă pe atât de neputincioasă”, afirmă Ioan Lăcătuşu.
Acesta a mai adăugat că doar o mică parte cei peste 200.000 de ceangăi din Moldova sunt apropiaţi de limba maghiară, dar marea majoritate sunt români, iar apartenenţa lor este indiscutabilă.
“Putem şi trebuie să-i întrebăm pe aceşti oameni, pentru a afla de la ei, cine sunt şi ce simt”, a mai spus directorul Centrului de studii europene, care consideră că a sosit timpul ca statul român, societatea civilă, clasa politică şi diplomaţia românească să contracareze această ofensivă maghiară.Oana Malina Negrea ROMPRES februarie 2006

Tribunalul revoca hotararea de schimbare a denumirii Bulevardului "1 Decembrie" arhiva 2006

Tribunalul judeţean Covasna a dispus revocarea hotărârii Consiliului local Sfântu Gheorghe de schimbare a denumirii Bulevardului „1 Decembrie 1918” - arhiva februarie 2006

Instanţa de judecată a dat câştig de cauză Prefecturii Covasna care în luna august a anului trecut a atacat în contencios administrativ hotărârea Consiliului locale prin care a scurtat acest bulevard ce traversează capitala judeţului Covasna de la un capăt la altul.
Practic, Consiliul local a tăiat în trei această arteră principală şi a rebotezat-o pe secţiuni – partea centrală a primit numele poetului şi revoluţionarului maghiar Petofi Sandor, în continuare a fost redenumită „Mihai Eminescu”, iar capătul, până la Gară, şi-a păstrat denumirea iniţială. Decizia luată la acea vreme cu majoritatea de voturi a consilierilor UDMR a întâmpinat opoziţie din partea reprezentanţilor comunităţii româneşti în Consiliul local municipal, care au arătat că demersul este ilegal şi reprezintă „un atac grav la valorile statului şi poporului român”, prin urmare au cerut în scris prefectului Gyorgy Ervin să blocheze aplicarea ei.
Gyorgy Ervin a fost nevoit să atace hotârârea în instanţă, întrucât Consiliul local Sfântu Gheorghe se afla la a doua încercare de a schimba denumirea bulevardului, iar cazul mai fusese judecat şi pierdut definitiv şi irevocabil de autorităţile locale. Prima tentativă a avut loc în urmă cu opt ani, pe 15 martie, de Ziua maghiarimii, când tăbliţele inscripţionate cu numele lui Petofi Sandor au fost instalate cu mult fast.
Ulterior, acestea au fost înlăturate cu ajutorul executorului judecătoresc, în baza unei sentinţe definitive date de instanţa de judecată în anul 1998, care a admis că demersul este ilegal întrucât încalcă o Hotărâre comună a celor două Camere ale Parlamentului României, adoptată pentru cinstirea Zilei Naţionale, prin care s-a decis ca în fiecare municipiu reşedinţă de judeţ să existe o stradă principală care să poarte numele „1 Decembrie 1918”.
Deşi şi-a făcut datoria, faptul că a atacat hotârărea Consiliului local i-a adus lui Gyorgy Ervin critici aspre din partea radicalilor maghiari, respectiv a Uniunii Civice Maghiare, care a arătat că „acest lucru dovedeşte că prefectul judeţului Covasna, numit la propunerea UDMR, doar vorbeşte ungureşte, dar nu este maghiar”, ci vândut puterii.
Prefectul Gyorgy Ervin a declarat că nu putea acţiona în alt fel din moment ce exista această sentinţă judecătorească definitivă din anul 1998, care stabileşte că nu se poate atribui un alt nume unei străzi ce poartă numele Zilei Naţionale a României. Consiliul local Sfântu Gheorghe poate face recurs la sentinţa Tribunalului judeţean Covasna. Oana Malina Negrea ROMPRES

Primul spital privat din judet incurajeaza nasterile naturale arhiva 2006

Primul spital privat din judeţul Covasna, deschis recent în localitatea Sâncrai, încurajează naşterile naturale.
Medicii Spitalului „Semper Sanitas” aflat la numai câţiva kilometri de municipiul Sfântu Gheorghe oferă viitoarelor mame posibilitatea de a naşte natural, fără dureri, printr-o tehnică ce presupune prezenţa unui anestezist. Specialiştii spun că această tehnică este foarte uzitată în străinătate şi are ca scop reducerea numărului de naşteri prin cezariană, preferate de tot mai multe femei în ciuda faptului că cele naturale sunt mai „sănătoase” atât pentru copii, cât şi pentru mame. Spitalul din Sâncrai dispune de 14 paturi în rezerve şi 3 locuri în blocul post-operator şi condiţii de consultaţii şi tratament la nivel occidental.
Camerele au două paturi şi servicii de patru stele, respectiv televizor, telefon, toaletă şi room-service, precum şi un serviciu de recepţie care poate condiţiona programul de vizitare a pacienţilor în funcţie de preferinţele acestora. În plus, spre deosebire de spitalele clasice, mamele pot sta în camere cu bebeluşii imediat după ce le-au dat viaţă. Pe lângă secţia de obstetrică-ginecologie, Spitatul „Semper Sanitas” oferă şi consultaţii de urologie, ortopedie, chirurgie plastică şi estetică, iar la cererea pacienţilor poate asigura şi prezenţa altor specialişti din ţară, având posibilitatea de a încheia contracte cu medici din spitale şi clinici universitare.
Conducerea spitalului a declarat că tarifele sunt acceptabile, în condiţiile în care sunt interzise micile sau marile atenţii acordate personalului medical.
Pe lângă această clinică privată, în judeţul Covasna mai există o maternitate foarte modernă, realizată din fonduri alocate din bugetul de stat. Aceasta a fost inaugurată anul trecut în municipiul Târgu Secuiesc şi funcţionează într-o clădire nouă, a cărei construcţie a început în urmă cu aproape zece ani.
Clădirea cu parter şi trei etaje are secţii de pediatrie, obstetrică-ginecologie şi nou-născuţi şi o capacitate de internare de 60 de locuri, săli de operaţii şi aparatură medicală ultaperformantă. Maternitatea, considerată a fi una din cele mai moderne din Transilvania, a fost ridicată din fondurile alocate de Ministerul Sănătăţii, care s-au cifrat la 130 de miliarde de lei vechi.Oana Malina Negrea Rompres ianuarie 2006

O covasneanca posteaza o noua specie de gandaci pe lista mondiala a insectelor - arhiva 2006

După 25 de ani de studiu, o covăsneancă a descoperit două noi specii de gândaci. Kocs Iren, specialist în cadrul Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe este preocupată de biodiversitatea insectelor coleoptere în special de curculionoide, mai pe înţelesul tuturor, de o familie de gândaci, de care e plină lumea, ce numără peste 1600 de specii numai în Transilvania. Cu un întreg arsenal din care nu lipsesc un aspirator miniatural, fiole, o lupă şi o umbreluţă, Kocs Iren a bătut în lung şi în lat Munţii Breţcului, Harghitei şi Gurghiului încercând să captureze insectele de numai câţiva milimetri pe care le-a cercetat la microscop, le-a încadrat pe categorii şi mai apoi le-a întemniţat în cutii din lemn, sperând că odată aceste exemplare vor ajunge în văzul lumii, într-o expoziţie.
Oricât ar părea de ciudat, cercetătoarea care lucrează ca muzeograf la secţia de ştiinţe naturale a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, spune că gândăceii sunt frumoşi şi fascinanţi. Cea mai mare satisfacţie a sa a fost când a reuşit să adauge două noi specii de gândaci pe lista mondială a insectelor inventariate – Bryodaemon rozneri Podlussany şi Bryodaemon kocsirenae Podlussany.
Opt ani, atât a durat până când Kocs Iren a reuşit să dovedească faptul că cele două specii de gândăcei nu au mai fost identificate ştiinţific. Visul covăsnencei este să întocmească o lucrare referitoare la biodiversitatea gândacilor din sud-estul Transilvaniei.
Singurul tratat de acest gen din ţara noastră a fost publicat la Sibiu în 1912, iar, în opinia specialistei, are multe lipsuri. Kocs Iren speră, de asemenea, ca în câţiva ani să completeze colecţia de insecte a Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe şi să organizeze, în premieră în România, o expoziţie care să reunească exclusiv…curculionoide.Oana Malina Negrea - ROMPRES ianuarie 2006

Primar somat prin mica publicitate sa-si achite datoriile - arhiva 2006

Primarul comunei Zagon, Kiss Jozsef a fost somat printr-un anunţ de mică publicitate să achite o datorie de 1,3 miliarde de lei vechi pe care firma sa o are către un composesorat.
Anunţul apărut într-un cotidian local din municipiul Sfântu Gheorghe aducea la cunoştinţa opiniei publice faptul că Nely SRL, patronat de primarul Kiss Jozsef şi familia sa, nu a achitat lemnul pe care l-a achiziţionat prin licitaţie în ultimii doi ani de la composesoratul Bota.
Prin acelaşi anunţ semnat în numele membrilor composesoratului i se cerea primarului să îşi achite neîntârziat datoria, fiind avertizat că în caz contrar va fi acţionat în judecată.
Primarul Zagonului, revoltat la culme de aşa o îndrăzneală, susţine că nu are nici un fel de datorie către composesorat şi spune că poate dovedi acest lucru cu acte.
Kiss Jozsef a declarat corespondentului Rompres că anunţul i-a lezat grav imaginea publică şi că va solicita Poliţiei să declanşeze o anchetă pentru a da de urma celor care au denigrat şi discreditat “cel mai bun primar din judeţ”.
“În acest composesorat sunt 1300 de persoane şi vreau să ştiu cine a îndrăznit să-şi bată joc de mine”, a declarat Kiss Jozsef.
Conducerea composesoratului Bota susţine că nu a comandat apariţia anunţului de mică publicitate, dar nu exclude posibilitatea ca autorul să fie vreunul dintre membrii composesoratului.
Preşedintele acestuia, Varga Gusztav a confirmat că Nely SRL are o datorie de peste 1,3 miliarde de lei vechi către composesorat, lucru care a fost adus la cunoştinţa acţionarilor cu prilejul ultimei adunări generale care a avut loc la sfârşitul lunii decembrie anul trecut.
Banii ar urma să fie împărţiţi membrilor composesoratului şi este posibil ca vreunul dintre cei îndreptăţiţi să-şi primească partea să-şi fi pierdut răbdarea şi să-i fi solicitat primarului să-şi plătească datoria.
Oana Malina Negrea - ROMPRES

Pierderi de 3,5 miliarde la piscina - arhiva 2006

Piscina acoperită din Sfântu Gheorghe a adus anul trecut pierderi de peste 3,5 miliarde de lei vechi bugetului local. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Albert Almos a declarat că anul trecut s-au plătit din bugetul local pentru întreţinerea şi funcţionarea piscinei 5,7 miliarde de lei vechi şi s-au încasat din vânzarea biletelor 2 miliarde de lei.
Albert Almos susţine că diferenţa n-ar trebui trecută la capitolul pierderi, ci la subvenţionarea activităţilor sportive, de recreere şi divertisment a cetăţenilor municipiului. Şi într-un caz şi în altul, calculele arată că Primăria a cheltuit aproape dublu faţă de cât a încasat din activitatea piscinei.
Aceasta a fost dată în funcţiune în urmă cu aproape trei ani, după ce Compania Naţională de Investiţii a alocat 21 de miliarde de lei vechi pentru terminarea lucrărilor începute în urmă cu mai bine de un deceniu.
Piatra de temelie a piscinei acoperite a fost pusă pe vremea comunismului, dar din lipsă de fonduri a fost lăsată în paragină.
Construirea piscinei a fost plină de pripeţii. Bazinele au „ieşit” cu câţiva centimetri mai scurte, suficient pentru ca aici să nu se poată organiza competiţii sportive înscrise în calendarul oficial. Pereţii proaspăt tencuiţi ai clădirii au fost dărâmaţi parţial pentru a se putea introduce instalaţia de pompare a apei adusă din străinătate, care s-a dovedit a fi mai mare decât se preconizase. Nici umplerea bazinelor cu apă nu a fost o bucurie pentru că s-a descoperit că sistemul de filtrare şi reciclare a fost proiectat şi executat necorespunzător, iar apa ce refula peste marginile acestora se scurgea în subsol.
Prin urmare, la numai patru luni de la inaugurare, piscina din Sfântu Gheorghe a intrat în reparaţii capitale.
Şi ca tortul să aibă cireaşă, s-a zvonit şi că aceasta stă să se scufunde pentru că a fost construită pe un loc mlăştinos, în apropierea luncii Oltului. Cei care privesc clădirea spun că, într-adevăr, e într-o rână, dar dacă e să dea crezare autorităţilor locale îşi spun că e doar o iluzie optică.Oana Malina Negrea ROMPRES ianuarie 2006

Stema cu simboluri revizioniste - arhiva 2006

Consilierii români din staţiunea Covasna protestează faţă de proiectul de stemă al localităţii care conţine simboluri revizioniste.
Cei patru consilieri români din forul aleşilor locali, Dumitru Furtună, Ioan Topolniţchi, Nicolae Enea, Vlad Căşunean, au dat vineri publicităţii un protest prin care arată că proiectul de stemă adoptat la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut nu a respectat procedura legală, întrucât nu a fost supus consultării cetăţenilor.
Un alt motiv de nemulţumire îl constituie faptul că proiectul de stemă conţine simboluri revizioniste, repectiv trei coline verzi, reprezentând munţii Tarta, Matra şi Fatra, elemente heraldice preluate din stema Ungariei Mari.
Acest lucru, intră, în opinia lor, sub incidenţa Legii privind siguranţa naţională a României. Cei patru consilieri au depus o contestaţie la Prefectura Covasna, prin care solicită atacarea în contencios administrativ a proiectului de hotărâre.
Aceştia au precizat că au recurs la această formă dat fiind faptul că prefectul Gyorgy Ervin, ajuns în funcţie cu ajutorul UDMR, a “făcut scăpate” alte câteva hotârâri ale aleşilor locali care au aprobat steme cu heraldică revizionistă.
În ultimii ani, în judeţul Covasna s-au iscat mai multe scandaluri pe tema stemelor adoptate de autorităţile locale, care, făcând recurs la istorie, au dorit să cuprindă elemente pe care le consideră specifice pentru acestă zonă.
Cele mai răsunătoare scandaluri au avut ca subiecte stema Consiliului judeţean Covasna, care o reproduce fidel pe cea a judeţului Haromszek, actualul Covasna, de pe vremea imperiului austro-ungar, precum şi stema municipiului Sfântu Gheorghe, ce conţine stilizat munţii Ungariei Mari. Românii din zonă au protestat în numeroase rânduri, dar fără folos, faţă de refuzul consilierilor UDMR, ce deţin majoritatea în forurile aleşilor locali, de a introduce în cuprinsul stemelor elemente care să amintească şi de existenţa lor pe aceste meleaguri.Oana Malina Negrea - ROMPRES ianuarie 2006

Protopopiatul ortodox da in judecata statul roman - arhiva 2006

Protopopiatul ortodox din Sfântu Gheorghe va da în judecată autorităţile statului român pentru a-şi redobândi dreptul de administrare asupra unui imobil aflat în capitala judeţului Covasna. Preotul protopop Florin Tohănean a declarat pentru Rompres că a cerut în scris Guvernului să revoce o hotărâre prin care a atribuit Consiliului judeţean Covasna fostul sediu al Băncii Naţionale Române din municipiul Sfântu Gheorghe, care este intabulat în cartea funciară de Biserica Ortodoxă Română.
Imobilul în cauză fusese atribuit Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în decembrie 2004, printr-o hotărâre a Guvernului Năstase, publicată în Monitorul Oficial şi confirmată o lună mai târziu de Guvernul Tăriceanu, prin respingerea contestaţiei formulate de Consiliul Judeţean Covasna, care dorea trecerea clădirii în patrimoniul său.
La finalul anului trecut, Guvernul a abrogat prima hotârâre şi a emis alta în favoarea Consiliului judeţean Covasna. Protopopul Florin Tohănean susţine că demersul este ilegal şi nu s-a ferit să afirme că “exproprierea clădirii s-a făcut cu concursul UDMR, care atunci când vine vorba de proprietate are ca principiu pentru români cât mai puţin şi dacă se poate deloc”.
Protopopul a mai adăugat că prin prisma acestei teorii îşi explică şi încetineala cu care sunt retrocedate proprietăţile Bisericii Ortodoxe din judeţul Covasna, precum şi subterfugiile şi încercările de a se le face pierdute. “În cei 16 ani de democraţie, Biserica Ortodoxă Română din judeţul Covasna nu şi-a recuperat nici jumătate din proprietăţile confiscate de comunişti, iar titlurile de proprietate primite sunt şi mai puţine”, spune preotul Florin Tohăneanu.
Acesta a mai adăugat că dacă Guvernul nu va reveni asupra hotărârii va fi nevoit să urmeze calea legală şi să acţioneze în instanţă autorităţile statului român. Conducerea Consiliului judeţean Covasna a semnat zilele trecute protocolul de predare–primire a clădirii aflate pe strada Kossuth Lajos din Sfântu Gheorghe, unde doreşte să amenajeze un muzeu de artă contemporană, iar, după unele versiuni neoficiale, şi o filială a Centrului cultural al Republicii Ungaria de la Bucureşti.
Oana Malina Negrea - ROMPRES ianuarie 2006

Ajutoare umanitare, prin tragere la sorti arhiva 2006

Înduplecat de frig, primarul comunei covăsnene Boroşneu Mare a acceptat să distribuie ajutoare sărmanilor din localitate.
Aproape 70 de familii au primit îmbrăcăminte şi sobe pentru a se putea încălzi în această iarnă. Bunurile au fost donate de Fundaţia Caritas, care le-a primit din Ungaria.
Primarul localităţii, Bartha Laszlo le promisese localnicilor că nu va mai accepta nici un fel de ajutoare pentru comunitatea locală, pentru a evita scandalurile de genul celor ce s-au iscat ori de câte ori oamenii au avut ceva de împărţit.
Înduplecat, însă, de temperaturile scăzute din această iarnă, primarul a fost în cele din urmă de acord să distribuie sacii cu haine şi cele zece sobe , dar prin tragere publică la sorţi, ca să nu fie supărare.
Tot de teama conflictelor, în toamnă, primarul comunei Boroşneu Mare a refuzat frigiderele şi aragazele pe care Guvernul le-a oferit persoanelor afectate de inundaţii. 26 de familii sinistrate din localitate ar fi putut beneficia de aceste obiecte electocasnice, dar primarul nu a întocmit lista cu cei îndreptăţiţi pentru a nu-şi ridica din nou satul în cap. Boroşneu Mare este una dintre cele mai sărace comune din judeţul Covasna, locuită preponderent de romi. Inundaţiile din vara anului trecut au afectat aici 26 de case şi 77 de gospodării.
Oana Malina Negrea ROMPRES ianuarie 2006

Wanted - arhiva 2006

Recoltările de sânge au crescut cu 17% în judeţul Covasna în urma unei campanii inedite de atragere a donatorilor iniţiate de Centrul de transfuzie sanguină. Conducerea Centrului a împânzit municipiul Sfântu Gheorghe cu afişe inspirate de cele din Vestul sălbatic, intitulate “Wanted”.
“Este căutat donatorul onorific”, se scrie în primul rând al afişului, după care se dau “semnalmentele “acestuia şi se menţionează recompensa oferită.
Donatorul onorific trebuie să aibă între 18 şi 60 de ani, peste 60 de kilograme şi trebuie fie sănătos, lucru ce va fi stabilit în urma analizelor de laborator care se fac gratuit celor care donează sânge în beneficial semenilor.
Aceştia sunt reconpensaţi cu bonuri alimentare în valoare de 300.000 de lei vechi. Conducerea Centrului de transfuzie sanguină Covasna a declarat că Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională din Bucureşti nu a mai finanţat o campanie de atragere a donatorilor de mai bine de zece ani, iar acest lucru s-a soldat cu scăderea, uneori alarmantă, a rezervelor de sânge. Directorul Centrului, Andy Rosin a declarat că de regulă, numărul donatorilor de sânge creşte în preajma sărbătorilor de Crăciun şi de Paşti pentru că mulţi sunt atât de săraci încât nu au ce pune pe masă, iar astfel pot face rost de alimente.
Andy Rosin a declarat că printre cei mânaţi de foame spre Centrul de transfuzie sanguină au existat şi oameni atât de slabi, de anemici şi de subnutriţi încât ei înşişi ar fi avut nevoie de infuzie de sânge.
„Unii dintre ei au mâncat atâta ştevie şi urzici încât au în sânge mai multă clorofilă decât globule roşii”, a glumit cu amărăciune Andy Rosin.
O parte din donatori au fost refuzaţi spre binele lor, dar şi pentru că Centrul are nevoie de sânge de calitate. Conducerea Centrului de transfuzie sanguină Covasna susţine că cel mai mult sânge este donat de foştii mineri din oraşul Baraolt, care au un dezvoltat sentiment de solidaritate umană, dar sângele de cea mai bună calitate este recoltat de la oamenii din comuna Comandău, care trăiesc la o altitudine de peste 7000 de metri, într-un mediu natural nepoluat.Oana Malina Negrea - ROMPRES aprilie 2006

"Valea pantalonilor" isi diversifica oferta vestimentara - arhiva 2006

„Valea pantalonilor”, cum mai este denumit judeţul Covasna, îşi diversifică oferta vestimentară prin deschiderea unei fabrici de sacouri.
Noua unitate industrială a fost ridicată în fostul oraş minier Baraolt şi aparţine omului de afaceri german Dietrich Bock, care a investit aici 1,5 milioane de euro şi a creat o sută de noi locuri de muncă.
Dietrich Bock mai deţine încă trei fabrici de pantaloni în judeţul Covasna, în care lucrează circa 1700 de salariaţi şi în care a investit 20 milioane de euro. Judeţul Covasna şi-a dobândit în ultimii 10 ani renumele de «Valea Pantalonilor», după ce în jurul municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc au apărut, pe rând, 12 fabrici de pantaloni, majoritatea cu capital străin.
Dacă ar fi să luăm în calcul producţia, am putea spune, teoretic, că bărbaţii din judeţul Covasna au cei mai mulţi pantaloni raportaţi pe cap de locuitor, dar practic, cele peste 5 milioane de perechi de pantaloni produse anual în «Valea pantalonilor» pleacă aproape în exclusivitate la export.
Aşa se face că pantaloni purtând renumite mărci, cum ar fi Boss, Mayer, Alberto, Sansiro, Brax produşi în Covasna, ajung să fie vânduţi pe pieţe din întreaga lume la preţuri chiar şi de zece ori mai mare decât în România.
Majoritatea acestor fabrici îşi desfăşoară activitatea în sistem lohn, iar dezvoltarea industriei textile în acest sistem are ca premisă existenţa forţei de muncă ieftine şi calificate, investitorii fiind interesaţi să producă pantaloni de calitate la costuri foarte mici.
În judeţul Covasna, confecţionerii au o mare căutare, ceea ce le permite muncitorilor să treacă de la o fabrică la alta în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit.
În zona Târgu Secuiesc, de pildă, femeile sunt cele care «îşi ţin casele», numărul bărbaţilor fără loc de muncă fiind mult mai mare decât cel al femeilor, ceea ce i-a făcut pe unii dintre ei să nu se sfiiască să înveţe să folosească maşinile de cusut pentru a putea intra în branşă.
Fabricile de pantaloni au adus o anumită prosperitate judeţului Covasna, judeţ ocolit, dealtfel, de investitori, în principal din cauza infrastructurii slab dezvoltate, dar şi din cauza unor dispute de natură politică şi interetnică care au creat impresia unui teren investiţional nesigur.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Covasna, Herman Rosner, cel care a lansat sintagma „Covasna, valea pantalonilor”, a declarat că această binecuvântare a pantalonilor s-ar putea transforma într-un blestem dacă imperiul pantalonilor se va prăbuşi.
În rândul autorităţilor locale, dar şi a oamenilor simpli există îngrijorarea că odată cu creşterea costurilor de producţie, după intrarea în Uniunea Europeană, investitorii străini şi-ar putea regândi strategiile de dezvoltare şi şi-ar putea muta fabricile dincolo de graniţa de Est, unde forţa de muncă este mai ieftină.
Oana Malina Negrea - ROMPRES aprilie 2006

Conservatorii cred ca Marko Bela ar trebui sanctionat pentru un discurs "sovin si antiromanesc"- arhiva 2006

Conservatorii covăsneni îi reproşează prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu că nu l-a sancţionat pe vicepremierul Marko Bela pentru discursul antiromânesc rostit la Târgu Secuiesc, cu prilejul Zilei maghiarimii.
Într-un comunicat remis presei, conducerea filialei Covasna a Partidului Conservator se arată indignată de lipsa de reacţie a prim-ministrului României faţă de discursul „şovin, antiromânesc şi incitant” rostit de preşedintele UDMR Marko Bela pe 15 martie a.c, în cadrul unei adunări publice organizate la Târgu Secuiesc.
Conservatorii covăsneni consideră că declaraţiile lui Marko Bela nu pot rămâne nesancţionate, cu atât mai mult cu cât acestea vin din partea unui vicepremier în Guvernul României.
Discursul rostit în urmă cu câteva săptămâni de Marko Bela a stârnit reacţii şi din partea altor partide politice şi a societăţii civile româneşti din judeţul Covasna, care au solicitat demiterea acestuia din funcţia de vicepremier pentru “mesajul extremist, iredentist, revizionist şi şovin”. În opinia reprezentanţilor societăţii civile româneşti, discursul liderului UDMR a constituit o “cvasiproclamaţie pentru autonomia teritorială etnică a aşa-zisului Ţinut Secuiesc, negându-se orice fel de drepturi ale românilor, pe acest teritoriu”.
Liderii societăţii civile româneşti consideră că “în buna tradiţie a discursurilor de inspiraţie fascistă”, mesajul lui Marko Bela a reprezentant un îndemn la ostilitate şi ură, la înlăturarea elementului românesc, fie prin asimilare, fie prin purificare etnică, aşa cum s-a procedat până la Unirea din 1918, în timpul ocupaţiei horthyste şi a Regiunii Autonome Maghiare.
Reacţii au venit şi din partea liderului PD Covasna, Gheorghe Baciu care a catalogat discursul lui Marko Bela drept o „mare nesimţire”, precum şi din partea preşedintelui PSD Covasna, Adrian Căşunean Vlad, care a solicitat autorităţilor statului, respectiv, preşedintelui Traian Băsescu şi Guvernului României, să-l sancţioneze pe căi legale pe Marko Bela pentru discursul său „radical, instigator şi ultraextremist, care l-ar face şi pe Vadim Tudor să pălească de invidie”.
Căşunean Vlad a susţinut, de asemenea, necesitatea ca organele de cercetare penală să se autosesizeze cu privire la declaraţiile vicepremierului Marko Bela, referitoare la autonomie, care incită la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, faptă ce se pedepseşte cu închisoare de le 2 la 7 ani. Printre alte, preşedintele UDMR Marko Bela a declarat la Târgu Secuiesc, unde a participat la manifestările prilejuite de Ziua maghiarimii, că toţi funcţionarii publici din “Ţinutul Secuiesc”, adică din judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş, vor trebui să cunoască limba maghiară pentru că mânâncă pâinea secuilor.Oana Malina Negrea - ROMPRES aprilie 2006

Oportunităţile de afaceri în judeţul Covasna, publicate pe site-ul Consiliului judeţean - arhiva 2006

Consiliul judeţean Covasna a deschis o pagină pe internet pentru a promova oportunităţile de afaceri din judeţ şi a-i determina, astfel, pe oamenii de afaceri să aleagă această zonă atunci când doresc să facă investiţii.
Accesând pagina www.covasna.info.ro, oamenii de afaceri pot găsi un inventar al imobilelor şi terenurilor publice ce le pot fi puse la dispoziţie, precum şi facilităţile oferite investitorilor de autorităţile locale.
Până în prezent opt localităţi din judeţul Covasna şi-au postat ofertele pe internet, iar printre acestea se numără staţiunea Covasna, unde se doreşte crearea unui incubator de afaceri într-o fostă fabrică de postav cu o suprafaţă de circa 5000 metri pătraţi.
Localităţile Târgu Secuiesc şi Vârghiş oferă terenuri pentru investiţii de tip greenfield, cu condiţia aplicării unor tehnologii moderne care să protejeze mediul înconjurător şi angajării forţei de muncă autohtone, iar comuna Zăbala caută un investitor pentru a pune pe picioare şi a include în circuitul turistic un vechi conac ce a aparţinut unui grof maghiar.
Vicepreşedintele Consiliului judeţean Covasna, Vajda Lajos a declarat pentru Rompres că site-ul face parte dintr-un amplu proiect al autorităţilor locale, intitulat „Covasna Invest”, menit să „dezmorţească” economia locală care a rămas anchilozată după privatizările nereuşite, în urma cărora majoritatea fabricilor din judeţ au fost închise, iar utilajele vândute la fier vechi.
În momentul de faţă economia judeţului Covasna este dominată de 12 fabrici de confecţii, care lucrează în sistem lohn şi îşi exportă aproape întreaga producţie de pantaloni în străinătate. Specialiştii apreciază că deşi este poziţionat în centrul ţării, judeţul Covasna a fost ocolit de investitori în principal din cauza infrastructurii slab dezvoltate, dar şi a disputelelor mai mult sau mai puţin artificiale pe fond interetnic, ce au creat impresia unui teren investiţional nesigur. Cifrele contabilizate de Camera de comerţ şi industrie Covasna arată că viaţa economică a judeţului a înregistrat un declin în ultimii ani.
Între 1991–2001 investiţiile străine directe s-au cifrat, în medie anuală, la 1,5 milioane de dolari, dar în ultimii ani au scăzut în mod dramatic, ajungând la numai 1 EURO pe cap de locuitor, faţă de aproape 200 de euro media naţională.
Viitorul pare, însă, a fi promiţător pentru judeţul Covasna, iar autorităţile locale mizează pe impactul pe care îl va avea asupra mediului de afaceri aeroportul civil ce va fi construit în următorii doi ani la Ghimbav de o firmă canadiană, în colaborare cu autorităţile din judeţele Braşov,Covasna şi Harghita.Oana Malina Negrea - ROMPRES februarie 2006

Grivele, pe lista "suspecţilor" de gripă aviară - arhiva 2005

Asociaţia de protecţie a păsărilor Rara Avis din Sfântu Gheorghe monitorizează cârdurile de grive care au invadat capitala judeţului Covasna, pentru a depista eventuale cazuri de gripă aviară.
Preşedintele Asociaţiei, Kelemen Laszlo susţine că grivele, o specie de ciori mai mari, trebuie incluse în „cercul de suspecţi” pentru că acestea au venit în ţara noastră din Ucraina şi Rusia, ţări în care s-a confirmat existenţa unor focare de gripă aviară.
Municipiul Sfântu Gheorghe a fost invadat şi în această toamnă de câteva mii de grive, dar în număr mai mic decât anul trecut, când în zonă au iernat circa 15.000 de păsări.
Pentru a alunga grivele, autorităţile locale au făcut la vremea respectivă tot felul de planuri de acţiune, de la focuri de artificii, până la focuri de armă şi otravă, dar nu le-au pus în aplicare fie pentru că au fost considerate prea costisitoare, fie prea periculoase pentru oameni şi celelalte păsări şi animale.
Lipsa de reacţie a autorităţilor a făcut ca zeci de cetăţeni ai municipiului Sfântu Gheorghe să iasă anul trecut în stradă, cu surle, trâmbiţe, oale şi cratiţe, la propunerea Asociaţiei „Rara Avis”, sperând că larma pe care o vor face le va îndepărta definitiv.
Zadarnic, însă! Păsările au plecat abia spre primăvară, iar acum se pregătesc să ierneze din nou în Sfântu Gheorghe.
Localnicii se arată îngrijoraţi de perspectiva de a convieţui alături de miile de ciori, ce amintesc de scenele lui Hitchcook, care se pare că au devenit citadine după desfiinţarea marilor depozite de cereale, unde nu au mai găsit hrană.
Săptămâna trecută, imediat după semnalarea primului caz de gripă aviară în ţara noastră, autorităţile locale au constituit şi la nivelul judeţului Covasna o celulă de criză şi au mobilizat aproape 500 de medici veterinari, silvicultori, vânători şi organizaţii neguvernamentale care le-ar putea da o mână de ajutor în depistarea eventualelor îmbolnăviri.
Până în prezent, în judeţ nu au fost raportate astfel de cazuri.
Oana Malina Negrea - ROMPRES octombrie 2005

Taurul comunal, împuşcat dupa coridă - arhiva 2005

Taurul composesoratului din comuna Malnaş a fost împuşcat după ce a luat-o razna pe nepusă masă.
Zilele trecute, animalul de 800 kg a spart uşa grajdului, a ieşit în curte şi a început să împungă cu coarnele în dreapta şi în stânga.
De teamă să nu fie rănit, îngrijitorul său, Nagy Iozsef a luat-o la fugă şi s-a baricadat în casă. Vestea că taurul comunal a înnebunit s-a răspândit de la vecini şi a făcut rapid înconjurul Malnaşului.
În scurt timp, şeful poliţiei, vânătorul satului, medicul veterinar şi numeroşi localnici s-au adunat la locul cu pricina şi au urmărit neputincioşi de după gard spectacolul de coridă fără toreador oferit de animalul furios.
După două ore în care nu au găsit nici o modalitate de a-l potoli, autorităţile locale au cerut Inspectoratului Judeţean de Poliţie Covasna aprobarea de a-l împuşca şi aşa se face că acesta a ajuns la abator.
Capul animalului a fost dus la analize la Direcţia Sanitar Veterinară. Şeful instituţiei, dr. Siko Barabasi Sandor a declarat că în urma investigaţiilor s-a constatat că taurul nu avea nimic patologic.
El crede că acesta a devenit violent din cauza unei tulburări de comportament provocate de neglijenţa cu care a fost îngrijit.
Aşa se face că localitatea Malnaş a rămas fără taur comunal. Acesta era singurul taur din comună, aflat în grija composesoratului din anul 2003.Oana Malina Negrea - ROMPRES februarie 2005

Stema din "epoca de aur", inlocuita cu cea de pe vremea imperiului austro-ungar - arhiva 2005

Stema judeţului Covasna din perioada comunistă a fost înlocuită cu cea de pe vremea imperiului austro-ungar.
Consiliul judeţean Covasna a aprobat marţi, cu majoritate de voturi, 21 la 6, noua stemă a judeţului, care se deosebeşte prea puţin de cea pe care fostul judeţ Trei Scaune, actualul Covasna, a avut-o pe vremea Imperiului Austro-Ungar.
Decizia a fost luată în ciuda opoziţiei consilierilor români, care au insistat ca în cuprinsul stemei să apară măcar un simbol care să amintească de existenţa şi continuitatea românilor pe aceste meleaguri, cum ar fi o cruce ortodoxă sau steagul cu cap de lup al dacilor.
Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Demeter Janos susţine că peste tot în Europa se pune accent pe tradiţie, iar stema adoptată întruneşte simboluri care fac trimitere la valori umane superioare, cum ar fi iubire, bărbăţie şi dragoste faţă de pământul natal.
Demeter Janos a mai adăugat că, oricum, modelul adoptat este mai bun decât cel de pe vremea Republicii Socialiste România, cu roţi dinţate şi doi cartofi, care făcea trimitere la ocupaţiile localnicilor.
Această stemă, bătută în piatră, te întâmpină, dealtfel, şi acum la intrarea în judeţul Covasna, pentru că, preocupaţi de disputele pe seama însemnului heraldic, autorităţile locale au uitat să o înlăture în cei 15 ani de democraţie.
Anul trecut, când proiectul de stemă a fost supus plesbicitului, a iscat proteste aprige din partea societăţii civile româneşti şi a primarilor români din judeţul Covasna, care susţin că ignorarea unei treimi din populaţia judeţului şi ancorarea în trecut, prin revenirea la simbolurile imperialiste, nu conduc la toleranţă şi armonie interetnică.
Stema judeţului Covasna va fi supusă aprobării Comisiei naţionale de heraldică din cadrul Academiei Române.
Oana Malina Negrea ROMPRES august 2005

Un mort a cerut majorarea pensiei - arhiva 2005

Viaţa pare a fi scumpă pe lumea cealaltă…
Casa de pensii Covasna a primit din partea unei persoane care decedase în urmă cu aproape trei ani o cerere prin care solicita majorarea pensiei.
Insolita cerere se deschidea cu o formulă atipică „subsemnatul XY, decedat în anul 2002, vă solicit recalcularea pensiei”.
Semnatarul petiţiei preciza că ar dori ca la vechime să i se ia în considerare şi anii de armată petrecuţi în cadrul detaşamentelor de muncă.
Conducerea instituţiei a fost obligată să trimită răspuns acestei scrisori la adresa de pe plic, în care a explicat solicitantului motivul pentru care nu-i va putea soluţiona favorabil cererea, respectiv faptul că din moment ce nu se mai află în viaţă nu mai are dreptul la pensie. Purtătoarea de cuvânt a Casei de pensii Covasna, Kollo Piroska a declarat că scrisoarea a fost trimisă de fiica persoanei decedate, însă nu a putut preciza care a fost scopul urmărit de expeditor.
Kollo Piroska a declarat că în instituţia pe care o reprezintă primeşte, în general, un număr destul de mare de scrisori ciudate.
„Numărul petiţiilor şi al reclamaţiilor este mai mare iarna, când probabil pensionarii au mai puţine activităţi”, a observat Kolo Piroska.
Anul trecut, pe adresa Casei de Pensii Covasna au fost expediate 588 de scrisori, iar 87 % dintre reclamaţii s-au dovedit a fi nefondate.
Printre corespondenţi se numără şi reclamagii de profesie, iar în top conduc şase pensionari care se află în penitenciare, unde îşi ispăşesc pedepsele primite pentru faptele lor.
Lunar aceştia expediază Casei de pensii Covasna câte o scrisoare prin care reclamă întârzierea pensiilor.
Kollo Piroska a precizat că din moment ce în Covasna nu există penitenciar, pensiile persoanelor în cauză trebuie trimise în judeţele în care se află, iar procedura este ceva mai greoaie.
Deşi li s-a explicat de nenumărate ori acest lucru, oamenii nu renunţă la dreptul lor de a-şi spune păsul.Oana Malina Negrea ROMPRES februarie 2005