Ultimul porc sacrificat dupa metoda stramoseasca - arhiva 2006

În ajunul Anului Nou, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe va avea loc ultimul ritual tradiţional de sacrificare a porcului. Animalul, care va cântări aproape o sută de kilograme, va fi înjunghiat în beregată de un măcelar, va fi pârjolit în flăcări, iar apoi va fi preparat după reţete specifice locului de către bucătarii unui restaurant. După 1 ianuarie 2007 animalele nu vor mai putea fi sacrificate după această metodă considerată sadică şi sălbatică de către Uniunea Europeană. Covăsnenii, obişnuiţi cu petrecerile, nu vor renunţa, însă, la festivalurile gastronomice care i-au consacrat pe plan naţional şi care le-ar putea aduce celebritatea şi dincolo de hotare. În anul 2007 sunt programate în judeţ patru evenimente gastronomice – Festivalul pomana porcului, ce va avea loc în luna februarie la Băile Balvanyos, Festivalul ciorbei de peşte de la Belin din luna mai, Festivalul preparatelor vânătoreşti la ceaun, ce va fi găzduit la finele lunii august de localitatea Zagon şi Festivalul vânătorilor de la Malnaş, care va aduna în septembrie 2007 iubitori ai turismului cinegetic din toată Europa. De-a lungul ultimilor ani, locuitorii judeţului Covasna au încercat să convingă lumea că în judeţul lor se găteşte şi se mănâncă cel mai bine, de aceea s-au întrecut în a prepara bucate pantagruelice, demne de Cartea recordurilor. Printre altele, în acest an cu prilejul tradiţionalei Parade a cârnaţilor de la Sfântu Gheorghe s-au preparat aproape un kilometru de cârnaţi. Tot anul acesta, locuitorii comunei Turia au făcut din mămăligă şi brânză cel mai mare bulz din lume, în lungime de 80 de metri, pentru care 110 de bucătari au folosit 80 de kilograme de brânză de oaie şi 140 de kilograme de făină de mălai. Covăsnenii s-au făcut remarcaţi în ultimii ani şi datorită unei tocăniţe uriaşe din ciuperci de pădure în care s-au fiert 400 de kilograme de gălbiori, unei ciorbe de păstrăv de 1100 de litri şi unui uriaş gulaş de fasole de 500 de litri. Oana Mălina Negrea – decembrie 2006

Cererea de eliminare a sintagmei „stat naţional unitar”, afront la sentimentele românilor - arhiva 2006

Reprezentanţii societăţii civile româneşti din judeţul Covasna consideră că memorandumul organizaţiilor maghiare care cer eliminarea definiţiei de stat naţional unitar din Constituţia României reprezintă un afront şi o nouă provocare la adresa populaţiei majoritare din această ţară. Avocatul Ioan Solomon, preşedintele Forumului civic al românilor din judeţele Covasna şi Harghita, forum compus din 12 organizaţii reprezentative pentru comunitatea românească din zonă, a afirmat că declaraţiile liderilor maghiari sunt făcute cu premeditare în preajma Zilei Naţionale a României pentru a aduce atingere sentimentelor patriotice pe care ar trebui să le trăiască toţi cetăţenii acestei ţări, indiferent de naţionalitate. În opinia acestuia, cererile semnatarilor memorandumului nu sunt în acord cu normele europene şi nu-şi vor găsi ecoul dorit în rândul autorităţilor române, prin urmare nu au finalitate.
Trei organizaţii maghiare din România au adoptat miercuri un memorandum comun prin care solicită eliminarea definiţiei “stat naţional unitar” din Constituţia României şi înlocuirea acesteia cu sintagma “stat multinaţional”. Liderii Uniunii Civice Maghiare, Consiliului Naţional Secuiesc şi Asociaţiei Tineretului Maghiar din Transilvania, vor, de asemenea, ca în Constituţia României să fie incluse prevederi care să permită reorganizarea administrative-teritorială a ţării şi înfiinţarea unor regiuni ale căror graniţe să fie stabilite prin referendumuri locale. Semnatarii memorandumului cer, totodată, Guvernului României să înceapă imediat tratativele cu Consiliul Naţional Secuiesc, UDMR şi Uniunea Civică Maghiară pentru asigurarea cadrului juridic adecvat înfiinţării Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă. Oana Mălina Negrea – noiembrie 2006

Forumul Civic al Românilor din Covasna cere Guvernului detaşarea prefectului în alt judeţ – arhiva 2006

Organizaţia de tineret din cadrul Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna solicită Guvernului mutarea prefectului judeţului Covasna, Gyorgy Ervin în alt judeţ, pe motiv că reacţionează subiectiv atunci când vine vorba despre „Ţinutul Secuiesc”. Într-un comunicat de presă remis Rompres în cursul zilei de joi, membrii organizaţiei cer premierului Călin Popescu Tăriceanu ca în virtutea articolului 15, aliniatul 1 din Legea 340/2004 privind instituţia prefectului, care prevede mobilitatea în funcţie a prefectului, să dispună înlocuirea lui Gyorgy Ervin cu un alt membru al Corpului Prefecţilor. „Solicitarea este motivată de poziţia subiectivă a prefectului de Covasna în chestiunea înfiinţării Uniunii pentru Ţinutul Secuiesc”, se arată comunicat, în care se mai spune că „prefectul de Covasna încalcă prevederile art. 4 din aceeaşi lege care stabileşte expres faptul că activitatea prefectului se întemeiază pe principiile legalităţii, imparţialităţii, obiectivităţii şi transparenţei”. Liderul organizaţiei de tineret a Forumului civic, Dan Tănasă precizează că modul în care prefectul Gyorgy Ervin se raportează la chestiunea Uniunii pentru Ţinutul Secuiesc denotă clar că „încă mai este tributar intereselor politice ale UDMR” şi nu acţionează în conformitate cu obligaţiile sale legale. „Partizanatul politic al lui Gyorgy Ervin este cu atât mai grav cu cât funcţia de prefect prevede ca principală atribuţiune aplicarea şi respectarea Constituţiei şi a legilor ţării”, se arată în comunicat, în care se mai spune că, în atare condiţii, legea privind instituţia prefectului şi spiritul acesteia nu numai că permite, ci şi obligă la numirea unui alt prefect în judeţul Covasna.
Reacţia tinerilor din cadrul Forumului vine ca urmare a faptului că prefectul Gyorgy Ervin nu a atacat în contencios administrativ hotărârile consiliilor locale din judeţ privind participarea la constituirea Uniunii Pro Ţinutul Secuiesc. Această asociaţie, ce va reuni la iniţiativa UDMR autorităţile locale din Covasna, Harghita şi Mureş, are ca scop principal dezvoltarea culturală, economică şi socială a celor trei judeţe locuite preponderent de maghiari. Preşedintele Consiliului judeţean Covasna, Demeter Janos a declarat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că asociaţia se va constitui pe data de 7 decembrie a.c., la Sfântu Gheorghe şi urmăreşte pe lângă realizarea unei strategii de dezvoltare a zonei, obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care este scopul politic al UDMR. Oana Mălina Negrea – noiembrie 2006

Doi harghiteni, cei mai buni vătafi din Ardeal - arhiva 2006

Doi harghiteni au fost desemnaţi cei mai buni vătafi din Ardeal, în urma unui concurs organizat duminică seara în municipiul Sfântu Gheorghe. Competiţia, care a reunit 13 vătafi, sau vornici cum li se mai spune, a fost câştigată de Biro Karoly din localitatea harghiteană Ineu, nominalizat la stilul tradiţional, şi de Urkon Andras, din Tuşnad, desemnat cel mai simpatic vătaf. Participanţii la cea de-a doua întâlnire a vătafilor din Ardeal, organizată de Asociaţia gastronomică din Sfântu Gheorghe, au încercat să-i convingă pe cei prezenţi că, deşi nu figurează în nomenclatorul de meserii, ocupaţia de vătaf este una dintre cele mai importante, întrucât de priceperea şi spontaneitatea omului care conduce mirii şi alaiul de nuntaşi depinde reuşita ceremoniei de căsătorie. Organizatorii au pregăti o cină copioasă, pe parcursul căreia vătafii au prezentat obiceiuri tradiţionale de nuntă din diferite zone ale Transilvaniei şi au organizat un concurs de versuri şi cântece populare ce se rostesc în momente importante ale nunţii, cum ar fi cererea viitoarei soţii, punerea voalului şi furatul miresei. Vătafii spun că meseria lor nu poate fi practicată de oricine, pentru că are secretele ei ce sunt transmise din tată în fiu. Din păcate, mai spun aceştia, obiceiurile tradiţionale de nuntă din Ardeal sunt pe cale de dispariţie, pentru că tot mai mulţi tineri apelează la firme specializate pentru a le organiza nunţile atunci când vine vremea să-şi pună pirostriile. Oana Mălina Negrea – noiembrie 2006

Părinţii nu sunt de acord să scoată icoanele din şcoli – arhiva 2006

Părinţii elevilor ortodocşi din judeţul Covasna nu sunt de acord ca icoanele să fie înlăturate din sălile de clasă. Episcopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan afirmă că în eparhia pe care o conduce nu există nici un elev care să fi declarat că provine dintr-o familie de atei sau islamişti, prin urmare nu vede motivul pentru care simbolurile religioase ar trebui eliminate din şcoli. Pe de altă parte, episcopul ortodox susţine că minoritatea trebuie să se supună majorităţii, prin urmare chiar şi persoanele care nu respectă însemnele religioase trebuie să accepte prezenţa lor. “Elevii şi părinţii nici nu vor să audă de scoaterea icoanelor din clase”, a declarat IPS Ioan Selejan, care a mai adăugat că, pentru a nu exista discuţii, problema va fi discutată cu directorii şcolilor din fiecare comunitate. Episcopul ortodox a mai adăugat că icoanele au un efect benefic şi îi formează pe copii în spirit creştin.
În cursul zilei de joi şi Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucureşti a luat atitudine faţă de decizia Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de a elimina simbolurile religioase din şcolile publice, considerând că aceasta reprezintă "o violare a sensibilităţii şi a libertăţii religioase a poporului român".
Decizia CNCD a venit în urma petiţiei depuse de profesorul Emil Moise din Buzău, care a recomandat Ministerului Educaţiei şi Cercetării să elaboreze o normă internă prin care să reglementeze prezenţa simbolurilor religioase în şcolile româneşti. Printre altele, acesta a cerut ca afişarea simbolurilor religioase să se facă numai la orele de religie şi numai în spaţiile destinate acestora. Oana Mălina Negrea – noiembrie 2006

BOR a cumpărat pământ pentru construirea unei noi biserici, în urma refuzului autorităţilor locale de a-i atribui teren gratuit – arhiva 2006

Biserica Ortodoxă Română a cumpărat teren în staţiunea Covasna pentru construirea unei noi biserici, deoarece autorităţile locale nu i-au atribuit un teren gratuit în acest scop.
Deputatul PD Covasna, Petre Străchinaru a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că Episcopia ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a făcut demersuri timp de mai mulţi ani pe lângă Consiliul local pentru a obţine un teren în zona centrală, dar în urma refuzului sistematic a fost nevoită să-l cumpere de la o persoană particulară. “Culmea este că foştii proprietari, de etnie maghiară, au fost incriminaţi de unii dintre concetăţenii lor pentru că au vândut pământul Bisericii ortodoxe”, a declarat Petre Străchinaru. Deputatul covăsnean a mai adăugat că “apariţia unei noi biserici nu trebuie să sperie pe nimeni, cu atât mai mult cu cât Biserica Ortodoxă nu se ocupă de racolări”.
Locul în care va fi ridicat viitorul lăcaş de cult, cu hramul Izvorul Tamaduirii, a fost sfinţit duminica trecută în prezenţa câtorva sute de credincioşi. Noua biserică va fi construită din lemn, după modelul celor maramureşene, pe un platou de 2.200 metri pătraţi, aflat în apropierea hotelului "Montana" şi va fi destinată îndeosebi credincioşilor ortodocşi veniţi la tratament în această localitate montană, în general persoane bătrâne şi bolnave care, în prezent, trebuie să parcurgă circa trei kilometri până la cel mai apropiat lăcaş de cult pentru a asista la serviciul religios.
Ideea ridicării unei capele în centrul staţiunii Covasna a fost formulată pentru prima dată de mitropolitul Ardealului, Andrei Şaguna, care între anii 1860-1870 a venit de mai multe ori la tratament în această zonă.
Consiliul local Covasna a motivat refuzul de a aloca un teren Bisericii Ortodoxe prin faptul că nu deţine teren în proprietate în zona centrală a staţiunii. Oana Mălina Negrea – noiembrie 2006

Uniunea Civică Maghiară protestează faţă de vizita preşedintei Parlamentului Ungariei – arhiva 2006

Uniunea Civică Maghiară (UCM) protestează faţă de vizita preşedintei Parlamentului Ungariei, Szili Katalin la Târgu Secuiesc, programantă pe data de 12 noiembrie a.c. Preşedintele UCM Târgu Secuiesc, Fekete Karoly şi-a exprimat, într-o scrisoare deschisă, dezaprobarea faţă de politica puterii de la Budapesta, care, în opinia sa, încalcă regulile democraţiei. Acesta s-a referit la recentele proteste care au avut loc în capitala Ungariei în preajma comemorării revoluţiei antisovietice din 1956, care au degenerat în lupte de stradă între opozanţii Partidului Socialist Ungar, aflat la guvernare, şi forţele de ordine. Fekete Karoly consideră că intenţia preşedintei Parlamentului Ungariei, Szili Katalin de a depune duminică o coroană de flori la monumentul revoluţionarului paşoptist Gabor Aron din Târgu Secuiesc reprezintă o ofensă adusă memoriei acestuia şi idealului de libertate pentru care a luptat. Totodată, liderul UCM şi-a exprimat dezaprobarea faţă de colaborarea politicienilor UDMR cu reprezentanţii Partidului Socialist Ungar. Fekete Karoly a precizat, pentru Rompres, că în ciuda poziţiei exprimate de UCM, Szili Katalin nu va fi întâmpinată la Târgu Secuiesc cu proteste de stradă. Vizita în judeţul Covasna a şefei Parlamentului ungar este neoficială. Acesta este cel de-al treilea protest al UCM în acest an faţă de reprezentanţii partidului de guvernământ din ţara vecină. Primul a avut loc luna trecută, împotriva ministrului apărării din Ungaria, Szekeres Imre, care a fost huiduit în stradă de circa 50 de simpatizanţi ai UCM în timp ce participa la inaugurarea unui monument în localitatea covăsneană Băţanii Mari. UCM Sfântu Gheorghe a anunţat joi că pregăteşte proteste de stradă şi împotriva vizitei preşedintelui Partidului Socialist Ungar, Hiller Istvan, care este aşteptat la Sfântu Gheorghe la finele acestei luni, pentru a participa la inaugurarea unei filiale regionale a Centrului cultural ungar. Preşedintele UCM Sfântu Gheorghe, Gazda Zoltan a declarat că în acest fel organizaţia pe care o reprezintă doreşte să îşi exprime, totodată, dezacordul faţă de politica pe care Guvernul de la Budapesta o are faţă de maghiarii din afara graniţelor ţării, pe care i-a abandonat. Oana Mălina Negrea – noiembrie 2006

Posturi de ofiţeri de Poliţie pentru cunoscătorii limbii maghiare - arhiva 2006

Inspectoratul judeţean de Poliţie Covasna (IJP) a scos la concurs zece posturi de ofiţeri operativi, condiţionate de cunoaşterea limbii maghiare. Şeful Inspectoratului, Laurenţiu Tudoran a declarat că programul Guvernului prevede atragerea minorităţilor naţionale în instituţiile statului, iar în acest context vor fi angajate luna aceasta în cadrul Poliţiei covăsnene zece persoane cu studii superioare, cunoscătoare a limbii maghiare. Laurenţiu Tudoran a precizat că la ora actuală aproximativ 13% din numărul total al angajaţilor IJP Covasna sunt de etnie maghiară. Acesta a declarat că interesul pentru cariera de poliţist a crescut în mod considerabil în ultimii ani, iar foarte mulţi localnici, inclusiv de etnie maghiară, s-au orientat spre această profesie, fiind atraşi de siguranţa locului de muncă şi de salariile stimulative, prin urmare se aşteaptă ca pentru cele zece posturi de ofiţeri scoase la concurs concurenţa să fie mare. Din acest an, în echipa de conducere a Inspectoratului judeţean de Poliţie Covasna face parte, pentru prima dată după 1989, şi un etnic maghiar, care ocupă funcţia de inspector-şef adjunct. Toth Albert Iacob are de 39 de ani, este din Sfântu Gheorghe şi a absolvit a două facultăţi şi două cursuri postuniversitare. Şeful Inspectoratului, Laurenţiu Tudoran a apreciat că numirea unui etnic maghiar la comanda acestei instituţii a contribuit la îmbunătăţirea relaţiilor cu cetăţenii maghiari din zonă, precum şi la creşterea încrederii localnicilor în poliţie. Laurenţiu Tudoran a ţinut să precizeze că aproximativ 40% din totalul angajaţilor IJP Covasna vorbesc limba maghiară, deşi sunt români. Oana Mălina Negrea – noiembrie 2006

Capii bisericilor maghiare din Transilvania susţin autonomia Ţinutului Secuiesc – arhiva 2006

Şase episcopi reprezentând bisericile istorice maghiare din Transilvania au semnat recent o declaraţie comună prin care îşi exprimă sprijinul pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Prin acest document, arhiepiscopul romano-catolic Jakubinyi Gyorgy, episcopii reformaţi Pap Geza şi Tokes Laszlo, episcopul romano-catolic Tempfli Jozsef, episcopul unitarian Szabo Arpad şi cel evanghelic Adorjani Dezso Zoltan, se angajează să susţină moral aspiraţiile comunităţii maghiare, inclusiv demersurile făcute de organizaţiile politice şi civice maghiare pentru obţinerea autonomiei teritoriale a judeţelor locuite preponderent de maghiari, respectiv Covasna, Harghita şi jumătate din Mureş. Arhiepiscopul romano-catolic Jakubinyi Gyorgy a declarat pentru Rompres că, deşi biserica catolică nu face politică, a considerat necesar să semneze acest document deoarece credincioşii pe care îi reprezintă doresc autonomia Ţinutului Secuiesc. Pe de altă parte, acesta a afirmat că ideea autonomiei este promovată şi de UDMR, care în opinia sa este reprezentantul legal al maghiarilor din România. În documentul comun semnat pe data de 3 noiembrie la Cluj Napoca, în aceeaşi zi în care liderul UDMR Marko Bela s-a întâlnit cu episcopul reformat Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, se insistă asupra unităţii reprezentanţilor comunităţii maghiare pentru a putea susţine şi exprima în mod unitar pe plan naţional şi internaţional aspiraţiile acesteia. Întâlnirea oficială dintre Marko Bela şi Tokes Laszlo, prima din ultimii patru ani după înlăturarea episcopului reformat din funcţia de preşedinte al UDMR, a avut ca scop coagularea comunităţii maghiare şi crearea unei platforme comune la care să poată adera şi alte asociaţii şi formaţiuni ale acestei minorităţi. Oana Măline Negrea – noiembrie 2006

Potir vechi de peste trei secole – arhiva 2006

Biserica reformată din Sfântu Gheorghe a redobândit un potir de argint vechi de peste trei secole. Preotul reformat Dezso Andras a declarat pentru Rompres că potirul a fost luat în mod abuziv de autorităţile comuniste pe data de 24 martie 1971 şi dus la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, de unde a revenit de curând în urma demersurilor făcute pentru retrocedarea bunurilor bisericeşti. Potirul, primit în anul 1693 de ctitorul bisericii reformate, va fi folosit la festivitatea confirmării, ce semnifică primirea copiilor în sânul bisericii, la împlinirea vârstei de 14 ani, când aceştia îşi fac propria mărturisire de credinţă. Preotul Dezso Andras a declarat că revenirea potirului în Sfântu Gheorghe după 35 de ani a reprezentat un moment deosebit de important în viaţa comunităţii locale, pentru care obiectul sacru are o valoare inestimabilă. Oana Mălina Negrea – noiembrie 2006

Asociaţia „Pro Ţara Bârsei”, propusă ca alternativă la „Asociaţia pentru Ţinutul Secuiesc” - arhiva 2006

Trei consilieri români din Sfântu Gheorghe au lansat ideea constituirii Asociaţiei “Pro Ţara Bârsei”, ca alternativă la “Asociaţia pentru Ţinutul Secuiesc”, propusă de UDMR. Ideea aparţine consilierului independent Milik Otto, care a prezentat-o luni după-amiază forului aleşilor locali, reuniţi în şedinţă extraordinară pentru a dezbate participarea municipiului Sfântu Gheorghe la Asociaţia pentru Ţinutul Secuiesc, ce are ca scop dezvoltarea economică şi socială a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, locuite preponderent de maghiari. Milik Otto consideră că, dacă se vorbeşte de dezvoltare regională, atunci judeţul Covasna ar fi mult mai câştigat dacă ar intra în “combinaţie” cu judeţul Braşov, alături de care ar putea constitui Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Pro Ţara Bârsei”, împreună cu alte unităţi administrative-teritoriale interesate. Proiectul de hotărâre propus de Milik Otto şi susţinut de alţi doi consilieri români, Rodica Pârvan şi Ioan Solomon, a fost respins din start de consilierii UDMR, care deţin majoritatea, pe considerentul că nu s-a respectat procedura. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Albert Almos, consideră că o astfel de variantă nu ar fi în avantajul covăsnenilor, deoarece Braşovul, un judeţ mult mai dezvoltat din toate punctele de vedere, ar atrage toate fondurile. Pe de altă parte, autorităţile locale au pledat în repetate rânduri pentru asocierea judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, pe considerentul că au interese şi tradiţii istorice comune. Prin urmare, consilierii UDMR au respins cu majoritate de voturi participarea la înfiinţarea Asociaţiei “Pro Ţara Bârsei” şi au votat în unanimitate afilierea la “Asociaţia pentru Ţinutul Secuiesc”. Consilierii români susţin că în spatele acestei asociaţii cu scopuri aparent nobile, se acund în fapt alte obiective, cum ar fi obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Afirmaţiile lor se bazează pe declaraţia primarilor maghiari reuniţi pe data de 23 septembrie a.c. la Miercurea Ciuc, la iniţiativa UDMR, care au anunţat intenţia de a constitui o asociaţie în scopul obţinerii tuturor formelor de autonomie locală, inclusiv autonomia teritorială. Oana Mălina Negrea - octombrie 2006

PD Covasna îi cere lui Marko Bela să demisioneze din funcţia de vicepremier – arhiva 2006

Conducerea PD Covasna îi cere lui Marko Bela să demisioneze din funcţia de vicepremier. Liderii PD Covasna, Gheorghe Baciu şi Petre Străchinaru au declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă comune pe care au susţinut-o la Sfântu Gheorghe, că Marko Bela ar trebui să aibă demnitatea de a demisiona din Guvernul României, nefiindu-i permis ca din funcţia de vicepremier să incite la încălcarea Constituţiei ţării. „Marko Bela poate vorbi de autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc în calitate de om politic, dar nu şi în calitate de reprezentant al Guvernului”, a declarat preşedintele PD Covasna, Gheorghe Baciu, care nu-i poate ierta liderului UDMR că vorbeşte cu „ură şi patimă” despre românii din Covasna şi Harghita. Preşedintele executiv al PD Covasna, Petre Străchinaru a declarat, la rândul său, că Marko Bela jigneşte în permanenţă românii din cele două judeţe şi nu numai, fără să-i pese de faptul că afirmaţiile sale creează tensiuni interetnice. Petre Străchinaru a aminitit, printre altele, discursul ţinut de liderul UDMR pe 15 martie a.c., la Târgu Secuiesc, când a spus despre românii din Covasna şi Harghita că s-au „aciuat ca vrăbiile” în zonă şi că trebuie să înveţe limba maghiară pentru cu mănâncă „pâine ungurească”. Pe data de 15 martie a.c, de Ziua maghiarilor de pretutindeni, Marko Bela a declarat la Târgu Secuiesc că „în deceniile comunismului a fost cât pe-aci să pierdem acest pământ natal, Ţinutul Secuiesc, Transilvania, cât pe ce să ne fugă de sub picioare ogoarele, în cuiburile rândunicilor se aciuiseră deja vrăbiile, alţii pescuiau în râurile noastre, alţii vânau în pădurile noastre, alţii tăiau copacii în munţi, alţii îşi păşteau oile aici, alţii s-au mutat în casele noastre, în toate oficiile s-a uitat limba maghiară, secuii au pornit deja să-şi caute o altă ţară, şi-au urcat deja mobila şi cărţile în vagoane, mulţi au renunţat deja la orice speranţă.(...) Pentru a redobândi moştenirea ce ni s-a furat, am avut nevoie de forţă, inteligenţă, răbdare şi unitate”. Acesta a mai declarat că cu acelaşi prilej că “cel care este funcţionar aici, în Ţinutul Secuiesc, mănâncă pâinea noastră. La urma urmei îşi ia salariul din impozitul nostru, al secuilor, nu din alte surse. Apoi atunci să poftească să vorbească şi în limba maghiară, iar dacă nu ştie, şi e funcţionar, să înveţe”. Liderii PD Covasna au mai spus că românii din zonă nu mai pot suporta să fie jigniţi şi-i cer lui Marko Bela să-şi tempereze discursurile. Oana Mălina Negrea – octombrie 2006

Szocs Imre renunţă definitiv la cucerirea vârfului Nanga Parbat din Himalaya – arhiva 2006

După două tentative nereuşite, alpinistul covăsnean Szocs Imre e decis să renunţe definitiv la cucerirea vârfului Nanga Parbat din Himalaya, cel de-al treilea ca înălţime din lume. Szocs Imre, care s-a întors recent dintr-o expediţie ce avea ca obiectiv escaladarea acestui vârf înalt de 8.126 de metri, a declarat că nu are nici un fel de resentimente şi că va iubi întotdeauna acest munte care a reuşit să îl învingă. „Muntele acesta merită tot respectul”, a declarat Szocs Imre. Prima tentativă a alpinistului covăsnean de a cuceri vârful Nanga Parbat, supranumit „Muntele ucigaş”, a avut loc în anul 2000, când a fost nevoit să renunţe la mai puţin de 300 de metri de culme, din cauza vremii nefavorabile. „A fost îngrozitor. Vedeam vârful şi n-aveam cum să ajung până acolo”, îşi aminteşte Szocs Imre, care a mai adăugat că decizia de a renunţa a fost cea mai grea, dar şi cea mai înţeleaptă din viaţa sa. Tot vremea rea l-a împiedicat la o distanţă de şase ani să îşi îndeplinească visul de a supune muntele. Szocs Imre a plecat în expediţie în Himalaya la finele lunii august împreună cu alţi şapte alpinişti români, dar doar doi dintre ei au reuşit cu greu să atingă cota de 7000 de metri, din cauza frigului cumplit şi a avalanşelor de stânci. După 20 de ani de alpinism şi după cucerirea altor piscuri celebre din lume, Imi, cum îi spun prietenii, are de gând să dedice pe viitor mai mult timp predării cursurilor de alpinism. Oana Mălina Negrea – octombrie 2006