"Valea pantalonilor" isi diversifica oferta vestimentara - arhiva 2006

„Valea pantalonilor”, cum mai este denumit judeţul Covasna, îşi diversifică oferta vestimentară prin deschiderea unei fabrici de sacouri.
Noua unitate industrială a fost ridicată în fostul oraş minier Baraolt şi aparţine omului de afaceri german Dietrich Bock, care a investit aici 1,5 milioane de euro şi a creat o sută de noi locuri de muncă.
Dietrich Bock mai deţine încă trei fabrici de pantaloni în judeţul Covasna, în care lucrează circa 1700 de salariaţi şi în care a investit 20 milioane de euro. Judeţul Covasna şi-a dobândit în ultimii 10 ani renumele de «Valea Pantalonilor», după ce în jurul municipiilor Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc au apărut, pe rând, 12 fabrici de pantaloni, majoritatea cu capital străin.
Dacă ar fi să luăm în calcul producţia, am putea spune, teoretic, că bărbaţii din judeţul Covasna au cei mai mulţi pantaloni raportaţi pe cap de locuitor, dar practic, cele peste 5 milioane de perechi de pantaloni produse anual în «Valea pantalonilor» pleacă aproape în exclusivitate la export.
Aşa se face că pantaloni purtând renumite mărci, cum ar fi Boss, Mayer, Alberto, Sansiro, Brax produşi în Covasna, ajung să fie vânduţi pe pieţe din întreaga lume la preţuri chiar şi de zece ori mai mare decât în România.
Majoritatea acestor fabrici îşi desfăşoară activitatea în sistem lohn, iar dezvoltarea industriei textile în acest sistem are ca premisă existenţa forţei de muncă ieftine şi calificate, investitorii fiind interesaţi să producă pantaloni de calitate la costuri foarte mici.
În judeţul Covasna, confecţionerii au o mare căutare, ceea ce le permite muncitorilor să treacă de la o fabrică la alta în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit.
În zona Târgu Secuiesc, de pildă, femeile sunt cele care «îşi ţin casele», numărul bărbaţilor fără loc de muncă fiind mult mai mare decât cel al femeilor, ceea ce i-a făcut pe unii dintre ei să nu se sfiiască să înveţe să folosească maşinile de cusut pentru a putea intra în branşă.
Fabricile de pantaloni au adus o anumită prosperitate judeţului Covasna, judeţ ocolit, dealtfel, de investitori, în principal din cauza infrastructurii slab dezvoltate, dar şi din cauza unor dispute de natură politică şi interetnică care au creat impresia unui teren investiţional nesigur.
Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Covasna, Herman Rosner, cel care a lansat sintagma „Covasna, valea pantalonilor”, a declarat că această binecuvântare a pantalonilor s-ar putea transforma într-un blestem dacă imperiul pantalonilor se va prăbuşi.
În rândul autorităţilor locale, dar şi a oamenilor simpli există îngrijorarea că odată cu creşterea costurilor de producţie, după intrarea în Uniunea Europeană, investitorii străini şi-ar putea regândi strategiile de dezvoltare şi şi-ar putea muta fabricile dincolo de graniţa de Est, unde forţa de muncă este mai ieftină.
Oana Malina Negrea - ROMPRES aprilie 2006