UCM solicită sprijinul CNCD pentru schimbarea metodelor de predare a limbii române - arhiva 2006

Uniunea Civică Maghiară mizează pe sprijinul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru schimbarea metodelor de predare a limbii române la clasele aparţinând minorităţilor naţionale.
Preşedintele Uniunii Civice Maghiare Sfântu Gheorghe, Gazda Zoltan s-a arătat îngrijorat de rezultatele slabe obţinute de elevii maghiari la simularea examenului de Limba şi literatura română pentru bacalaureat şi consideră inacceptabil şi alarmant ca o treime dintre elevii care s-au prezentat la această probă să nu obţină notă de trecere.
Liderul Uniunii pune acest lucru pe seama metodelor ineficiente de predare a acestei materii la clasele aparţinând minorităţilor naţionale.
Gazda Zoltan consideră că elevii maghiari sunt dezavantajaţi deoarece sunt evaluaţi după aceleaşi baremuri ca şi vorbitorii nativi de limbă română, iar acest fapt constituie, în opinia sa, o discriminare, întrucât o limbă străină nu poate fi însuşită şi pretinsă la nivel de limbă maternă.
Conducerea Uniunii Civice Sfântu Gheorghe le-a cerut părinţii elevilor să se adreseze Consiliului Naţional pentru combaterea discriminării pentru a cere stabilirea unui program special de studiu a limbii române la şcolile cu predare în limba maghiară şi baremuri diferite de evaluare la testele naţionale şi bacalaureat. Mai precis, Uniunea Civică Maghiară propune ca elevii aparţinând minorităţilor naţionale să înveţe limba oficială a statului după metodele de predare a limbilor străine. Ideea schimbării a găsit sprijin din partea Asociaţiei “Pentru comunitate” din Sfântu Gheorghe, o organizaţie nonguvernamentală înfiinţată de un grup de tineri de naţionalitate română.
Preşedintele asociaţiei, Dan Manolăchescu susţine că mulţi elevi de etnie maghiară au medii bune la limba română pentru că tocesc lecţiile, dar nu pot purta o conversaţie în limba oficială a statului.
Despre necesitatea schimbării sistemului de predare-învăţare a limbii române a vorbit în repetate rânduri şi conducerea Inspectoratului şcolar judeţean Covasna, care a arătat că elevii aparţinând minorităţilor naţionale ar trebui să asimileze cuvinte “vii”, pe care să le folosească în viaţa de zi cu zi şi nu arhaisme şi regionalisme care sunt grele şi pentru români. Oana Malina Negrea - ROMPRES 2006