Romanii din Italia cer respectarea testamentului Gojdu

Românii din Italia cer autorităţilor statului român să respecte testamentul lui Emanuil Gojdu şi să revină asupra înţelegerilor convenite cu Ungaria în legătură cu moştenirea lăsată de cărturarul român. Comunitatea românească din Italia, reprezentată de mai multe asociaţii, a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui României, Guvernului şi Parlamentului ţării prin care protestează faţă de prevederile acordului bilateral româno-maghiar ce vor conduce la pierderea averii lăsate statului român şi Bisericii ortodoxe de Emanuil Gojdu.
“Ne exprimăm protestul faţă de redactarea acordului privind înfiinţarea unei alte fundaţii care să poarte numele lui Gojdu, o fundaţie româno-maghiară, finanţată de cele două guverne, ştiut fiind faptul că Fundaţia Gojdu a fost reînfiinţată în 1996, la Sibiu, cu sprijinul dr. Antonie Plămădeală, ce funcţionează astăzi fără a avea reglementată situaţia averii aflată la Budapesta”, se arată în scrisoarea deschisă, în care se mai spune că aplicarea hotărârilor convenite de guvernele român şi maghiar, ratificate deja de Parlamentul de la Budapesta, va pune capăt oricăror speranţe ca beneficiarii de drept să mai recupereze vreodată bunurile lăsate moştenire de Emanuil Gojdu.
Semnatarii scrisorii condamnă faptul că Guvernul român vrea să dăruiască Ungariei bunuri şi resurse financiare de aproape un miliard de dolari, în condiţiile în care Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria se confruntă cu o situaţie materială dificilă. Asociaţia românilor din Italia, Asociaţia studenţilor români “Accademica” din Roma şi Asociaţia italo-română “Frăţia“ din Torino, care au dat publicităţii scrisoarea deschisă, cer autorităţilor statului român să revină asupra acestei decizii şi să analizeze în mod lucid prevederile acordului bilateral care sunt total nefavorabile României.
Fostul avocat şi om politic român Emanuil Gojdu (1802-1870) a decis, printr-un testament redactat în 1869, ca averea sa să fie folosită pentru acordarea de burse de studii tinerilor români care ţin de „legea răsăriteană ortodoxă”, deci să revină comunităţii româneşti din Ungaria şi Transilvania şi să fie administrată de o fundaţie formată din reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal şi Ungaria.
Oana Malina Negrea - ROMPRES februarie 2006