Slujbe ecumenice pentru înfiinţarea Universităţii Bolyai din Cluj Napoca - arhiva 2006

Câţiva zeci de tineri maghiari din judeţul Covasna vor participa marţi la o slujbă ecumenică pentru reînfiinţarea Universităţii Bolyai cu predare în limba maghiară. Slujba va avea loc de la ora 18, la Biserica reformată Cetate din municipiul Sfântu Gheorghe, în paralel cu altele oficiate în mai multe localităţi din Transilvania, a declarat pentru Rompres preotul reformat Dezso Andras.
Iniţiativa organizării unor seri de rugăciune pentru reînfiinţarea Universităţii Bolyai din Cluj Napoca aparţine Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Transilvania şi Consiliului Tinerilor Maghiari şi se desfăşoară sub patronajul bisericilor istorice maghiare din Ardeal.
În octombrie anul trecut reprezentanţii mai multor asociaţii ale tinerilor maghiari au organizat demonstraţii în mai multe localităţi transilvănene pentru înfiinţarea unei universităţi independente cu predare în limba lor maternă.
La Sfântu Gheorghe, aproximativ 200 de tineri maghiari şi-au manifestat susţinerea în cadrul unei manifestaţii publice care a avut loc în faţa Prefecturii. Aceştia au făcut ulterior o deplasare în Cartierul Simeria, unde se preconizează înfiinţarea unui campus universitar, şi şi-au exprimat public dorinţa de a studia în limba maghiară la toate nivele de învăţământ.
Ideea separării pe criterii etnice a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj–Napoca, vehiculată în ultimii ani, a atras numeroase proteste, inclusiv din partea cadrelor didactice ale acestei prestigioase instituţii de învăţământ.
Reprezentanţii Universităţii au arătat în repetate rânduri că în nici o ţară europeană facultăţile nu sunt separate pe limbi şi pe criterii etnice, iar această segregare va duce la alterarea climatului academic.
Subprefectul judeţului Covasna, Ioan Ursache a declarat pentru Rompres că este categoric împotriva segregării învăţământului pe criterii etnice şi a concluzionat că pe vremea când existau şcoli mixte în judeţul Covasna, copiii de etnie maghiară vorbeau mai bine româneşte, românii prindeau mai uşor limba maghiară, iar ceea ce este cel mai important, crescând împreună legau prietenii. Oana Malina Negrea - ROMPRES mai 2006