Cursuri de învăţare limbii maghiare pentru români - arhiva 2006

Cursurile pentru învăţarea limbilor română şi maghiară, iniţiate de o organizaţie nonguvernamentală din municipiul Sfântu Gheorghe, se bucură de succes. La cursul de învăţare a limbii maghiare, organizat de Fundaţia Konczei Laszlo, s-au înscris aproape 70 de persoane, printre care şi şeful Societăţii de drumuri naţionale Covasna, Sorin Stoican şi şeful Gării CFR Sfântu Gheorghe, Octavian Popovici.
La cel de limba română s-au înscris circa 40 de cursanţi, dintre care trei cetăţeni din Ungaria, stabiliţi temporar în judeţul Covasna, care nu ştiu nici o boabă româneşte.
Majoritatea au declarat că au decis să urmeze aceste cursuri din motive personale ori profesionale.
Unii au parteneri români sau maghiari, alţii vor să plece la lucru în Ungaria, dar cei mai mulţi au recunoscut că trebuie să stăpânească ambele limbi dacă vor să-şi găsească un loc de muncă ori dacă doresc să le păstreze pe cele actuale.
Lecţiile se vor desfăşura pe parcurul a patru luni, timp de trei zile pe sătămână şi se vor axa în principal pe comunicare în situaţii cotidiene.
Cei care vor lipsi la mai mult de 20 % din cursuri nu vor fi lăsaţi să intre în examenul de atestare.
În ultima lună s-au făcut auzite tot mai multe voci din rândul UDMR care susţin necesitatea ca românii din Secuime să cunoască limba maghiară.
Însuşi preşedintele UDMR, Marko Bela a declarat recent că toţi funcţionarii publici din “Ţinutul Secuiesc” vor trebui să cunoască limba maghiară pentru că mânâncă „pâine secuiască”.
Deşi cuvintele rostite de liderul UDMR au stârnit consternare în rândul românilor din judeţul Covasna, inclusiv a liderilor PD care le-au catalogat drept “o mare neruşinare”, tot mai mulţi se gândesc că ar trebui să încerce să înveţe limba maghiară, în ciuda faptului că e o limbă foarte grea.
Pe de altă parte şi maghiarii se plâng că nu pot învăţa uşor limba română. Majoritatea consideră că sistemul de predare a limbii române la clasele minorităţilor naţionale este ineficient, iar părerea este împărtăşită şi de conducerea Inspectoratului şcolar judeţean.
Şefa acestei instituţii, Keresztely Irma susţine necesitatea ca elevii aparţinând minorităţilor naţionale să înveţe limba română după metodica predării limbilor străine, care se axează pe însuşirea fondului lexical principal şi nu pe arhaisme şi regionalisme inutile în viaţa de zi cu zi. Oana Malina Negrea - ROMPRES martie 2006