O asociaţie micologică încearcă să ne redea încrederea in ciupercile din flora spontană - arhiva 2005

Asociaţia micologică „Laszlo Kalman” din Sfântu Gheorghe încearcă să le redea cetăţenilor încrederea în ciupercile din flora spontană.
Preşedintele Asociaţiei, Zsigmond Gyozo a declarat că majoritatea românilor preferă să consume ciuperci conservate sau din cele de cultură de teamă ca în farfurie să nu se rătăcească vreo „nebună”.
Singurii care nu suferă de această fobie sunt săracii care, pentru că nu au ce pune pe masă, îşi riscă sănătatea consumând chiar şi ciuperci pentru care nu pot „băga mâna în foc”.
Străinii se dau însă în vânt după urechiuşele, gălbioarele, mânătărcile, ghebele ori alte specii de ciuperci care cresc în ţara noastră, pe care le cumpără la preţuri piperate.
Pornind de la realitatea că ciupercile apărute spontan în pădurile din judeţ sunt folosite în proporţie extrem de scăzută de localnici, membrii Asociaţiei „Laszlo Kalman” au demarat o serie de cursuri de recunoaştere a ciupercilor comestibile, sperând că vor reuşi astfel să le redea încrederea pierdută în urma numeroaselor intoxicaţii cu ciuperci înregistrate în ultimii ani în întreaga ţară.
Preşedintele Asociaţiei a declarat că în acest an în judeţul Covasna nu s-a înregistrat nici un astfel de caz şi este de părere că la acest lucru au contribuit şi micologii care de anul trecut merg constant în piaţa centrală din Sfântu Gheorghe pentru a verifica ciupercile şi a le acorda gratuit consultanţă culegătorilor.
Zsigmond Gyozo este nemulţumit că în ţara noastră nu există o lege care să reglementeze vinderea acestor produse.
Pentru a acoperi golul legislativ, micologii covăsneni au înaintat Parlamentului României un proiect de lege, menit să elimine vânzarea „la negru” a ciupercilor din flora spontană şi să introducă sistemul occidental potrivit căruia fiecare comerciant trebuie să prezinte pe tarabă un certificat care să ateste controlul realizat de specialişti pentru ciupercile puse în vânzare.
Oana Malina Negrea ROMPRES iulie 2005