"Ungaria are interese geostrategice in problema ceangailor"

Ungaria are interese geostrategice în problema romano-catolicilor din Moldova, a aşa-zişilor ceangăi, afirmă conducerea Centrului de studii europene Covasna–Harghita, Ioan Lacatusu, care a aprofundat acest subiect.
Directorul Centrului, dr. Ioan Lăcătuşu a declarat că “Ungaria are interesul să depăşească Munţii Carpaţi, iar aşa-numitul pământ ceangăiesc este avanpostul mult visatului Ţinut Secuiesc autonom”. Ioan Lăcătuşu a precizat că această concluzie s-a desprins din articolele, interviurile, studiile şi dezbaterile publicate în presa de limbă maghiară, care a fost monitorizată de Centrul de studii europene din Sfântu Gheorghe în parteneriat cu Asociaţia ceangăilor “Dumitru Mărtinaş” din Bacău.
Acelaşi studiu relevă faptul că ceangăii prezintă interes şi din punct de vedere demografic, fiind singura populaţie “maghiară” cu un spor natural pozitiv.
Ioan Lăcătuşu susţine că disputele cu privire la identitatea şi apartenenţa ceangăilor provin în principal din modul diametral opus în care aceştia sunt trataţi de români, care îi o consideră o minoritate confesională, şi de maghiari, care îi consideră o minoritate etnică.
“Din păcate, există o discrepanţă mare între modalitatea de abordare a acestei probleme în Ungaria, unde constituie o problemă prioritară şi pentru care se alocă fonduri, legislaţie, energie şi timp, şi în România, unde este lăsată pe umerii Episcopiei romano-catolice din Iaşi, condusă de episcopul Petre Gherghel şi a unei organizaţii nonguvernamentale, respectiv “Dumitru Mărtinaş”, care e pe cât de generoasă pe atât de neputincioasă”, afirmă Ioan Lăcătuşu.
Acesta a mai adăugat că doar o mică parte cei peste 200.000 de ceangăi din Moldova sunt apropiaţi de limba maghiară, dar marea majoritate sunt români, iar apartenenţa lor este indiscutabilă.
“Putem şi trebuie să-i întrebăm pe aceşti oameni, pentru a afla de la ei, cine sunt şi ce simt”, a mai spus directorul Centrului de studii europene, care consideră că a sosit timpul ca statul român, societatea civilă, clasa politică şi diplomaţia românească să contracareze această ofensivă maghiară.Oana Malina Negrea ROMPRES februarie 2006